Fundația lui Soros își închide porțile în România. În 25 de ani, a finanțat proiecte de 160 de milioane de dolari
Fundația pentru o Societate Deschisă a miliardarului de origine maghiară George Soros, care a finanțat proiecte în România în valoare de circa 160 de milioane de dolari în perioada 1990-2014, își închide filiala locală, iar echipa de management din România urmează să creeze un organism filantropic cu totul nou, potrivit unor surse din piață.
În ultimii trei ani, Soros nu mai acordat niciun grant direct către filiala locală a Fundației pentru o Societate Deschisă, considerând că democrația românească este suficient de dezvoltată. Astfel, după 2014, fundația s-a finanțat din venituri proprii (spre exemplu, prin activități comerciale precum traininguri).
Numele fundației s-a schimbat în cei 26 de ani de când este prezentă pe plan local, de la Asociația Fundația Soros pentru o Societate Deschisă la Fundația Soros și, în prezent, la Fundația pentru o Societate Deschisă.
Citiți și: Cât de dependentă este economia României de multinaționale, acuzate că au instigat la protest
De-a lungul timpului, fundația lui Soros a înființat în România companii precum DNT, furnizor de internet, care a fost cumpărat ulterior de Astral (actualul UPC), Centrul pentru Dezvoltare Economică care a fost cumpărat de Good.Bee Credit, acum parte din Erste Bank. De asemenea, a mai derulat un proiect imobiliar și activități de publishing.
Domeniile în care fundația s-a implicat pe plan local prin proiecte sunt drepturile omului și combatarea discriminării, educație, migrație, economie socială, cultură civică și politică, cercetare socială, incluziunea rromilor și altele, potrivit informațiilor de pe site-ul propriu.
Citiți și: Ana Birchall, ministru x 2: investiții de 23 de milioane de euro, 5 case, 1 lingou de aur
Puține personalități contemporane sunt mai prezente în centrul teoriei conspirației decât miliardarul de origine maghiară George Soros. O scurtă cercetare pe internet scoate la iveală faptul că Soros a „planificat” o bună parte din crizele majore ale planetei din ultimele două decenii: de la crahul piețelor asiatice din 1997 și revoluțiile colorate din fostele state sovietice (Ucraina, Georgia și Republica Moldova) din anii 2000 până la marele val migraționist din Orientul Mijlociu spre Europa și protestele anti-Trump.
Miliardarul evreu, născut la Budapesta în 1930, a fost creditat și drept organizatorul protestelor de stradă care au explodat în România pe 31 ianuarie. Nu au trecut decât câteva luni de la campania electorală, când lui Soros i se „descoperise” un copil nerecunoscut în persoana fostului premier, Dacian Cioloș. „Domnu’ Soros”, hora așezată și ironică a trupei Taxi, dedicată celui mai mare păpușar global, a adunat în câteva zile peste 50.000 de accesări pe Youtube.
Citiți și: The Economist, despre protestele din România: „poporul împotriva pungașilor”
Despre Soros se spune că nu a finanțat propriu-zis niciuna dintre revoluțiile care îi sunt atribuite. În schimb – lucru valabil și pentru România – a sponsorizat masiv elite culturale sau politice (prin burse sau proiecte personale) care au contribuit la schimbări sociale semnificative. O astfel de listă a soroșiștilor a circulat în toamna anului trecut, în prag de alegeri. De notat că aceasta a fost creditată de think tank-ul rusesc Katehon, patronat de ideologul Aexandr Dugin, un apropiat al Kremlinului și al armatei. Fundațiile lui Soros sunt interzise pe teritoriul Federației Ruse, laolaltă cu toate ONG-urile considerate „agenți străini”.
Citiți și: Câți protestatari încap în Piața Victoriei? Iată părerea specialiștilor români și americani
Citiți și: Ce spune șeful Raiffeisen Bank despre participarea sa la proteste
Citiți și: De ce protestele de stradă organizate prin rețelele sociale își pierd rapid din intensitate
FOTO: Guliver / Getty Images
