Povestea lui Corneliu Bodea: Care este secretul rezistenței unei afa­ceri într-un mediu antreprenorial transformat radical în ultimele trei decenii?

Florel Manu 23/09/2020 | 10:48 Oameni
Povestea lui Corneliu Bodea: Care este secretul rezistenței unei afa­ceri într-un mediu antreprenorial transformat radical în ultimele trei decenii?

Puține businessuri începute în anii ’90 au trecut testul timpului și au rămas func­ționale sau în mâna fondatorilor. Care este, însă, secretul rezistenței unei afa­ceri într-un mediu antreprenorial schimbat frecvent în ultimele trei decenii?

„Abia aștept să împlinim 30 de ani, pentru că, din statisticile pe care le cunosc, global vorbind, 30 de ani e durata medie de viață a unei afaceri antreprenoriale“, spune Corneliu Bodea (51 de ani), cofondator și chief executive officer (CEO) al Adrem, grup specializat în dezvoltarea, proiectarea și pro­duc­ția de soluții de eficiență energetică. Re­cunoaște că în România durata medie de viață a unui business este de doar șap­te ani, însă îi place să se raporteze la me­diul antreprenorial internațional. Mai ales că obiectivele lui sunt de a crește durata de activitate a unui business local.

Reglaje din mers

Înființat în 1992, de frații Adrian și Corneliu Bodea, grupul are sub umbrela sa mai multe companii care oferă servicii destinate infrastructurii ener­getice ori proiecte mari de automatizare a rețelelor de electricitate și gaze naturale. Nu în ultimul rând, una dintre companiile din grup are ca obiectiv energia regenera­bilă și activități de eficiență energetică. „Oferim în acest moment servicii pentru toți distribuitorii de energie electrică, CEZ, EON, Enel și Electrica“, precizează Corneliu Bodea.

Cu o echipă de 1.500 de angajați, grupul a fost nevoit, odată cu instaurarea stării de urgență, să își reducă activitatea și să tri­mită în șomaj tehnic 700 de salariați. A fost însă o situație temporară, iar Bodea spune că a reluat întreaga activitate și a revenit cu tot personalul activ în teren după doar două luni.

În ceea ce privește personalul din birouri, majoritatea lucrează în continuare de acasă. „Acum, la birou suntem cu 20% din personal“, detaliază antreprenorul, explicând că a luat toate aceste măsuri pentru a nu-și expune personalul riscului îm­bol­năvirii cu noul coronavirus. Este con­știent că perioada de criză este departe de a se fi încheiat și crede că această pro­blemă poate fi depășită dacă este „tratată cu respect“.

Munca de acasă

Corneliu Bodea spu­ne că pandemia va schimba mult comportamentul oamenilor și obiceiurile de consum. Și chiar vede deja aceste schim­bări, inclusiv în compania sa. „Avem și niște reguli în acest sens. Toate întâlnirile mai mari de două sau trei persoane se fac online“, adaugă antreprenorul. Nici cu par­tenerii nu se mai întâl­nește fizic. Spune că până la această criză sanitară obișnuia să se deplaseze să discute personal cu par­tenerii de afaceri. Acum a renunțat la această practică.

Grupul Adrem mai are o linie de business legată de industria metalurgică, iar 90% din această activitate este reprezentată de export. Dar și călătoriile sunt oprite în această perioadă. Recunoaște că nu se simte chiar confortabil cu lucrul de acasă pentru că generația lui este învățată să ia multe dintre decizii cu „creionul pe hârtie“ și în urma unor întâlniri fizice cu partenerii. „Generația mea poate va regreta momentele când conferințele se fă­ceau face to face“, adaugă Corneliu Bodea.

Spune însă că munca de acasă a adus și lucruri pozitive, atât pentru comunități, cât și pentru viața socială a angajaților. În ceea ce privește comunitatea, spune că este vizibilă scăderea poluării și a aglo­me­rației. „Sunt sigur că oamenii vor găsi me­tode de a socializa de acasă poate mai bune decât cele de la birou“, mai spune antreprenorul. Crede, în general, că anga­jații vor avea astfel mai mult timp pentru familie și vor învăța să îmbine obiectivele profesionale cu cele sociale.

Personal, Corneliu Bodea crede că situ­a­ția pe care o traversăm nu este bine ges­tio­nată. Spune că, la nivel internațional, majo­ritatea guvernelor nu au corelat mă­su­rile, așa încât anumite proceduri să fie aplicate la fel peste tot, lucru care a condus la creș­teri destul de mari ale ratei de infectare în anumite zone. Mai mult, nu a sesizat coordonare nici măcar la nivelul Uniunii Europene.

Planuri făcute din timp

Chiar dacă afacerea a fost afectată de criza sanitară, Bodea spune că firma nu a pierdut la capi­tolul profitabilitate. Compania a avut anul trecut o cifră de afaceri de circa 180 de mi­lioane de lei (37,89 milioane de euro) pe linia care activează în zona de energie și de aproape 5 milioane de euro pentru cea specializată pe partea de metalurgie. Corneliu Bodea spune că, în prima jumătate a acestui an, veniturile companiei au scăzut vizibil, însă profitabilitatea a fost mai mare decât în primele șase luni ale anului trecut. Care este explicația?

„Eram într-un program de restructurare și reorganizare la nivelul costurilor de mai bine de doi ani“, indică antreprenorul. Odată cu apariția blocajului, conducerea companiei a luat măsuri rapide de reducere a costurilor, anticipând o situație ati­pică încă de la începutul anului. Recu­noaște însă că a beneficiat și de ajutorul statului pentru perioada șomajului tehnic. „A fost cel mai eficient ajutor pe care sta­tul l-a dat în această pandemie“, adaugă antreprenorul.

Corneliu Bodea nu se așteaptă la o rea­șe­zare rapidă a lucrurilor și crede că și a doua jumătate a anului va fi destul de di­fi­cilă pentru economie. Dă exemplu activitatea companiei sale și spune că majoritatea clienților Adrem au fost loviți și ei de criza sanitară, fapt ce îl determină să anticipeze o contracție pentru perioada care urmează. Mulți vor fi mult mai restrictivi cu cheltuielile operaționale, lucru care se va vedea și în ceea ce privește semnarea de noi contracte.

„Sunt foarte rezervat și foarte atent. Tot­odată, eu cred că urmează o criză econo­mică substanțială“, spune Corneliu Bodea, cu precizarea că a intuit încă de la începutul anului că o criză sanitară va aduce după ea atât o criză economică, cât și un „de­ranj social“. Și dă în acest sens ca exemplu mișcările de stradă din Statele Unite și din Europa de Vest.

Spune că este îngrijorat de deflația anun­țată de Banca Centrală Europeană. „De­flația este primul semn de criză. E o criză a consumului“, punctează antreprenorul, ex­plicând că actuala criză este total dife­rită de cea din 2008-2009, care a fost una financiară, fiind lovită „partea de sus a eco­nomiei“. De această dată, lovitura este primită direct în consum, spune Corneliu Bodea. În opinia sa, acest tip de criză ar pu­­tea dura în jur de cinci ani, cu un vârf în 2021-2022.

Lecția de antreprenoriat

Corneliu Bodea și-a făcut intrarea în antreprenoriat în 1992, alături de fratele său. „Compania a fost gândită de fratele meu pentru a aduce tehnologii noi în ideea modernizării industriei românești“, spune Corneliu Bodea. Cei doi s-au gândit inițial că industria românească de la începutul anilor ’90 avea nevoie de modernizare. Doar că acea eco­no­mie avea să se deterioreze rapid. Așa că debutul fraților Bodea în business nu a fost unul extraordinar. Pentru a avea activitate, Corneliu Bodea s-a orientat către cea mai profitabilă latură a economiei de la începutul anilor ’90: comerțul.

„Am adus bere Kaiser. Importatorul era la Oradea și noi eram distribuitorul pe Bu­curești“, povestește Bodea. Era învățat cu munca înainte de 1990. Cum nu a intrat din prima la facultate, la sfârșitul anilor ’80 a fost trimis la muncă de tatăl său. A lucrat ca strungar și spune că această experiență i-a prins foarte bine pentru că a învățat să facă de toate. Apoi a reușit să intre la Con­strucții, însă nu a profesat niciodată în branșă.

Afacerea cu bere nu a durat prea mult, chiar dacă era profitabilă. Alături de fratele său, a decis să se reorienteze către industrie. În 1995, au început să se ocupe de au­tomatizări în zona de energie. Au rămas în acest domeniu și s-au orientat și spre în­treținerea transformatoarelor de putere, în fiecare an adăugând apoi câte o activitate nouă.

În 2000, Adrian Bodea, fizician de profesie, a dezvoltat un patent de vidare a oțe­lu­lui lichid. „L-am testat la Combinatul de Oțeluri Speciale de la Târgoviște și am început să facem oferte în afara țării“, spune Corneliu Bodea.

Un an mai târziu, compania avea deja contracte în străinătate pentru partea de metalurgie. Acum este prezentă pe patru con­tinente cu această activitate, în Asia, Africa, Europa, precum și în Statele Unite. Mai mult, în 2010, Adrem a cumpărat o com­panie elvețiană specializată în ingine­rie în domeniul metalurgic, într-o tranzac­ție estimată atunci la circa două milioane de euro. În 2013, Corneliu Bodea a investit într-o centrală de cogenerare pe bio­­masă, la Suceava, afacere din care de­ține 49%, fiind asociat cu o companie aus­triacă. „A fost o investiție foarte mare, de 96 de milioane de euro“, detaliază Corneliu Bodea.

Soluțiile inginerilor Adrem sunt utilizate și în zona gazelor. Corneliu Bodea spune că tot sistemul de automatizare al Transgaz este făcut de inginerii lui pe baza unor soluții software din Germania.

Unul dintre cele mai mari proiecte ale sale pe această zonă este însă gazoductul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria). „Practic, auto­matizarea funcționării acestei instalații este făcută de noi“, adaugă Bodea. Contractul cu BRUA l-a semnat în 2018, iar în acest proiect care are termen de finalizare sfârșitul acestui an face parte dintr-o asociere în care sunt mai multe companii.

În prezent, este activ și în proiecte edu­ca­ționale. Anul acesta, a fost cooptat în pro­iectul Antreprenoria al organizației Romanian Business Leaders ca mentor al unor tineri oameni de afaceri care se înscriu în acest program. Din cauza crizei sanitare, proiectul a rămas însă în aștep­tare.

Totodată, este profesor asociat la o sec­ție a Academiei de Studii Economice din București (ASE), la un master în managementul sistemelor energetice. „Anul ăsta, a fost mai dificil de lucrat. Una e să te întâl­nești cu studenții, alta e să stai pe platfor­mele online“, mai spune Bodea.

În ceea ce privește afacerile, va continua să afișeze mai multă prudență pentru perioada care urmează, concentrându-se, așa cum a mai spus, pe eficientizarea costurilor, astfel încât profitabilitatea firmei să nu aibă de suferit din cauza problemelor ridicate de pandemie.

#PariemPeAntreprenori

De-a lungul lui 2020, NewMoney va prezenta poveștile a 12 antreprenori români, în parteneriat cu Antreprenoria, un proiect Romanian Business Leaders (RBL) care sprijină creșterea afacerilor locale. Campania #PariemPeAntreprenori derulată de Antreprenoria și NewMoney este sus­ținută de grupul de pariuri sportive Superbet.

  • Istoric. Antreprenoria a apărut în 2017 ca urmare a unirii a două programe derulate la acea vreme de RBL, Ateliere de Antrepre­noriat și Mentoria. Antreprenoria este cel mai vechi program al organizației Romanian Business Leaders.
  • Selecție. Oamenii de afaceri sunt selectați în programul Antreprenoria de un juriu format din membri ai RBL – o comunitate care reunește circa 200 de lideri de business. Ciclul minim de sprijin acordat antreprenorilor este de un an.
  • Obiective. Antreprenoria își propune să crească antreprenori care, la rândul lor, îi vor sprijini și inspira pe alți antreprenori care să-și asume riscuri și să inoveze.
  • Sfatul înțelepților. Din 2018, Antreprenoria beneficiază și de un Board of Advisors format din antreprenori sau manageri precum Dan Ștefan, cofondator al grupului Autonom, Iulian Cîrciumaru, cofondator al companiei 7Card, sau Dragoș Dinu, fost CEO la A&D Pharma sau la Țiriac Holdings.

Acest articol a aparut în numărul 99 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly

Cu o experiență de peste 20 de ani în presa românească, Florel Manu a debutat la Radio PRO FM, după care și-a continuat activitatea la mai multe trusturi media precum PRO TV, Antena1 și Antena3, Adevărul, The Money Channel. Acoperă domeniile retail, real estate și turism.