Unde caută investitori șeful companiei OpenAI pentru a regândi businessul de cipuri și inteligență artificială

Mimi Noel 08/03/2024 | 10:16 Special
Unde caută investitori șeful companiei OpenAI pentru a regândi businessul de cipuri și inteligență artificială

Sam Altman și-a propus să regândească businessul cu cipuri și cu inteligența artificială. Șeful compa­niei OpenAI vânează investitori, inclusiv din Emira­tele Arabe Unite, pentru un proiect care ar putea ne­cesita între 5.000 și 7.000 de miliarde de dolari, scrie cotidianul american The Wall Street Journal.

Inteligența artificială (AI) este tehnologia momentului. OpenAI generează deja venituri de peste două mi­liarde de dolari. Nu prea mai există proiecte care caută finanțare să nu includă AI în prezentările lor că­tre potențialii investitori. Este în mod evident teh­nologia care schimbă jocul pentru toate companiile din IT.

După ce CEO-ul companiei OpenAI, Sam Altman, a cău­tat să dezvolte o inteligență artificială de nivel uman, după plecarea de la Microsoft are o altă mare ambiție – să ridice un capital de câteva mii de miliarde de dolari pentru a remodela complet industria globală de semiconductori.

Este deja în discuții cu investitori, inclusiv cu guvernul Emiratelor Arabe Unite (EAU), pentru a strânge fonduri pentru una dintre cele mai ambițioase ini­ția­tive tehnologice ale momentului – aceea de a crește capacitatea de fabricație de cipuri la nivel mondial cu care va putea alimenta și o inteligență artificială, printre altele. Un efort estimat între 5.000 și 7.000 de mi­liarde de dolari, conform persoanelor familiare cu pla­nul lui Altman.

Întregul plan și demersul de strângere de fonduri, care, cum era de așteptat, se confruntă cu obstacole importante, au ca scop să rezolve limitările în dezvol­ta­rea companiei OpenAI, inclusiv lipsa cipurilor costisitoare necesare pentru antrenarea modelelor mari de limbaj din spatele sistemelor de inteligență artifi­cială precum ChatGPT. Adeseori, Altman s-a plâns că nu există suficiente astfel de cipuri pe piață – cunoscute sub numele de unități de procesare grafică sau GPU-uri – pentru a ali­menta efortul OpenAI de a dezvolta inteligența ar­ti­ficială generală (AGI), căreia îi subsumează sisteme care în principiu sunt mai inte­li­gente decât oa­menii.

Revenind la amețitoarea sumă țintită de Altman, este lesne de observat că eclipsează valoric toată in­­dustria globală a semiconductorilor. Anul trecut, vânzările globale de cipuri au fost de 527 de miliarde de dolari și se așteaptă să crească spre 1.000 de mi­li­arde de dolari anual până în 2030. Iar vânzările globale de echipamente de fabricație a semiconductori­lor – costisitoarea mașinărie care este esențială într-o fabrică de cipuri – s-au cifrat anul trecut la 100 de mi­liarde de dolari, conform unei estimări făcute de gru­pul industrial SEMI.

Totodată, suma pe care Altman o ia în calcul pentru megaproiectul său ar fi nemaivăzut de mare, dacă e să ne luăm după standardele strângerii de fonduri cor­po­rative. La fel, ar fi mai mare decât datoria na­țio­­nală a unor economii globale majore și mai mare decât fondurile suverane gigantice la un loc. Tot spre comparație, în 2023, datoria corporativă a Statelor Unite a fost de 1.440 de miliarde de dolari, conform Aso­ciației Industriei Valorilor Mobiliare și Piețelor Financiare din SUA (SIFMA). Capitalizarea de piață com­binată a companiilor Microsoft și Apple, cele două afaceri cu cea mai mare valoare bursieră din SUA, este aproximativ de 6.000 de miliarde de dolari.

Design de trilioane

Discuțiile pe marginea strân­gerii de fonduri sunt cel mai recent exemplu al unui plan titanic prin care Sam Altman caută să schimbe lumea. În plus față de lansarea revoluției in­teligenței artificiale generative de la sfârșitul anului 2022 (odată cu lansarea publică a softului ChatGPT de către OpenAI, un prim pas al lui Altman în efortul de a construi o inteligență artificială de nivel uman), Altman a investit masiv în start-upuri care vizează pro­ducerea de energie ieftină din fuziunea nucleară și prelungirea duratei de viață umane cu o decadă. Și energia trebuia cumva să intre în planurile noi de strângere de fonduri ale lui Altman, dat fiind că in­­teligența artificială consumă cantități enorme de elec­tricitate.

Pentru a-și realiza ambițiile ce țin de dezvoltarea de cipuri și cele privind alte domenii conexe menite să susțină efortul de a duce AI unde nimeni nu a ajuns până acum, Altman trebuie să convingă o re­țea complexă și globală de finanțatori, parteneri din industrie și guverne. Inclusiv să obțină acordul Statelor Unite, dat fiind că industria semiconductorilor este o prioritate strategică pentru Casa Albă. În acest sens, Altman s-a întâlnit cu ministra americană a Comerțului, Gina Raimondo, și a discutat despre ini­țiativă, susțin surse familiare cu acest subiect.

„OpenAI a avut discuții productive privind crește­rea infrastructurii globale și a lanțurilor de aprovi­zio­nare pentru cipuri, energie și centre de date – toate, elemente cruciale pentru AI și pentru alte industrii care depind de ele“, a declarat o purtătoare de cuvânt a companiei OpenAI. „Vom continua să ținem la curent guvernul Statelor Unite, având în vedere importanța pentru prioritățile naționale și aș­teptăm cu nerăbdare să împărtășim mai multe detalii la o dată ulterioară“, o citează The Wall Street Journal.

În cadrul discuțiilor, Altman propune un parte­ne­riat între OpenAI, diferiți investitori, producători de cipuri și furnizori de energie, care împreună pot contribui cu bani pentru a construi fabrici de cipuri. Acestea din urmă ar urma să fie gestionate de pro­du­cătorii de cipuri existenți, mai spun cei apropiați planurilor lui Altman. Compania OpenAI ar deveni ea însăși un client semnificativ al noilor fabrici. O mare parte din tot acest demers ar putea fi finanțat prin datorii. Deocamdată, discuțiile sunt în stadiu incipient, lista completă a potențialilor investitori nu este cunoscută, iar efortul ar putea dura ani. Există și posibilitatea ca, în cele din urmă, giganticul pro­iect să nu reușească.

Cumva, la ideea unui astfel de demers s-a ajuns pe fondul îngrijorării legate de aprovizionarea cu cipuri și cu energia necesară pentru a le rula, temere care a crescut odată cu cererea fără precedent pentru in­teligență artificială. S-a ajuns rapid la un deficit în ceea ce privește cipurile de la Nvidia, liderul de piață pe segmentul semiconductorilor esențiali în rularea de sisteme de AI. De altfel, aceste cipuri destinate sis­temelor de AI au și devenit parte a bătăliei geopo­litice dintre SUA și China pentru dominația tehno­logică, America fiind cea care a impus restricții asupra exportului lor către principalii rivali.

Întâlniri

Recent, de la începutul anului, Altman s-a întâlnit cu mai mulți potențiali investitori și ju­cători-cheie în efortul său și ne referim aici în special la șeicul Tahnoun bin Zayed al Nahyan, din Emiratele Arabe Unite, mai dezvăluie aceleași surse apropiate demersurilor lui Altman. Șeicul întâlnit de Altman este principalul responsabil cu securitatea Emiratelor și fratele președintelui EAU, Mohamed bin Zayed al Nahyan, totodată președintele mai multor entități ale fondului suveran din Abu Dhabi. Tahnoun bin Za­yed al Nahyan are în portofoliu compania cu cel mai spectaculos parcurs bursier din 2019 încoace – In­ter­national Holding Co. (IHC), cu o valoare actuală de piață de aproximativ 236 de miliarde de dolari (dublu față de General Electric), ceea ce o face mai valoroasă decât multe companii occidentale importante.

Așadar, guvernul de la Abu Dhabi ar urma să fie o piesă esențială în demersul lui Altman, presupunând că guvernul american va fi de acord să joace un astfel de rol, apreciază una dintre sursele din preajma lui Altman.

De asemenea, Altman s-a întâlnit cu Masayoshi Son, CEO-ul companiei japoneze SoftBank, și cu re­pre­­zentanți ai marilor producători de semiconductori, inclusiv cu cei de la Taiwan Semiconductor Ma­nu­facturing Co. (TSMC), pentru a discuta despre proiect. În discuțiile cu cei de la TSMC, Altman a declarat că dorește ca în următorii ani să constru­iască zeci de fabrici de producție de cipuri, mai spun sursele. Viziunea sa arată astfel: primul pas important este să strângă bani de la investitorii din Orientul Mijlociu; al doilea pas, să le dea mână liberă celor de la TSMC să le construiască și să le opereze.

Investițiile

Despre discuțiile lui Altman cu investitorii din Orientul Mijlociu și cu SoftBank despre o afacere cu cipuri informaseră și publicații precum Bloomberg și Financial Times. Până acum, OpenAI și-a dezvoltat tehnologia de AI folosind resursele partenerului Microsoft, a cărui evaluare a depășit re­cent 3.000 de miliarde de dolari, fapt datorat în mare parte și entuziasmului investitorilor față de rea­li­zările obținute în domeniul inteligenței artificiale și de relația cu OpenAI.

Microsoft este la curent cu eforturile OpenAI de a atrage fonduri pentru a extinde capacitatea de pro­ducție de cipuri. Altman a avut discuții în acest sens cu doi șefi ai companiei Microsoft, Satya Nadella, chief executive officer, și Kevin Scott, chief techno­logy officer, indică sursele din jurul lui Altman.

Una dintre numeroasele întrebări dificile pe care Altman le primește în contextul discuțiilor pe margi­nea acestui plan este legată de locul viitoarelor fa­brici de cipuri. Altman a mărturisit că ar prefera SUA. De altfel, Administrația Biden s-a angajat să aloce în perioada imediat următoare miliarde de dolari sub formă de subvenții către TSMC și alți câțiva mari pro­­ducători de cipuri pentru a finanța noi fabrici.

Nu e simplu însă pentru respectivii producători să se extindă pe teritoriul american. De exemplu, TSMC, care are în derulare construcția unei fabrici de semiconductori în Arizona, a semnalat că se lovește de în­târzieri, de costuri peste estimări și de un deficit de forță de muncă. Proiectul este estimat la 40 de mi­li­arde de dolari.

Casa Albă este atentă ca anumite guverne străine să nu ajungă să controleze aprovizionarea strategică cu microcipuri care alimentează economia digitală.

G42, o companie din sectorul IT cu sediul în Abu Dhabi, condusă de șeicul Tahnoun bin Zayed al Na­h­yan, a anunțat în octombrie un parteneriat cu Open­AI pentru a „livra soluții de AI de ultimă generație în Emiratele Arabe Unite și în piețele regionale“. Unii oficiali americani s-au arătat îngrijorați că Abu Dhabi ar putea obține o poziție dominantă pe piața in­teli­gen­ței artificiale. În ianuarie, republicanul Mike Gallagher, președintele unei comisii din Camera Re­pre­zen­tan­ților dedicată Partidului Comunist Chinez, a trimis o scrisoare în care solicita Ministerului Comer­țu­lui din SUA să investigheze legăturile companiei G42 cu China și să ia în considerare restricții comerciale. G42 a refuzat să facă vreun comentariu legat de această inițiativă.

Cert este că dezvoltarea mult mai multor cipuri pentru sistemele de AI ar putea schimba și ecuația de putere a industriei, în care deocamdată o singură companie, Nvidia, s-a poziționat în locul potrivit la mo­mentul potrivit și a devenit lider, multiplicându-și valoarea de piață în mod spectaculos. După cum a pu­tut oricine ușor remarca, Nvidia a fost marele câș­ti­gător al pieței de capital din 2023, când produ­că­torul de cipuri a depășit valoarea de 1.000 de miliarde de dolari. O performanță ce părea imposibilă acum 30 de ani și chiar destul de improbabilă cu doar un an în urmă, înainte ca boomul inteligenței ar­ti­fi­ciale să urce capitalizarea companiei Nvidia peste valoarea combinată a businessurilor Netflix, Nike și Novo Nordisk. După cum țineau să remarce unii ana­liști, Nvidia ar urma să fie „cea mai importantă companie pentru civilizație“ în următorii cinci până la zece ani, deoarece fiecare business va depinde direct sau indirect de producătorul de cipuri. Este ceea ce ar vrea să schimbe cumva Altman cu planul lui, prin sus­ținerea apariției mai multor producători de tip Nvidia.

Nu e pentru toată lumea

A fost nevoie de decenii ca producătorii cei mai mari de cipuri din lume să atingă nivelul de azi. Unii au picat testul andu­ranței la începutul sau la mijlocul anilor 2010. Alții s-au oprit pe parcurs din a mai dezvolta cipuri de vârf, fiind pre­cauți cu costurile sau din cauza riscului de a eșua.

În prezent există doar trei companii în lume capabile să producă în volume mari cipuri avansate, inclusiv procesoarele folosite pentru sistemele AI – TSMC, Samsung Electronics și Intel. Multe dintre cele mai mari companii producătoare de cipuri din lume, inclusiv Nvidia, își proiectează cipurile, dar își exter­na­­lizează producția către companii precum TSMC. Altman a purtat discuții cu acestea pentru a direc­țio­na o parte din bani spre construirea și operarea de noi fabrici, împreună cu investiții în energie și alte infrastructuri AI.

În mod obișnuit, construirea unei fabrici de cipuri de ultimă generație costă cel puțin 10 miliarde de do­lari. Potrivit lui Stacy Rasgon, analist la Bernstein Re­search, puțin peste 1.000 de miliarde de dolari au fost cheltuite pe echipamente de fabricare a cipurilor în întreaga istorie a industriei. Prin urmare, sumele de care vorbește Altman sunt cu atât mai amețitoare.

Pentru executivii din industrie mai problematică va fi găsirea inginerilor pentru a opera noile fabrici și asigurarea unui flux suficient de comenzi pentru a le justifica. Să nu uităm că guvernul Chinei a investit sume grele timp de decenii în dezvoltarea unei industrii de cipuri, dar progresele au fost frânate de unul dintre cei doi factori. „Industria semiconductorilor nu suferă de lipsă de finanțare“, remarcă Jimmy Goodrich, expert în in­dus­tria semiconductorilor și consilier principal al or­ga­ni­­zației Rand Corp. „Uita­ți-vă la China – a pompat peste 150 de miliarde de dolari în industria de ci­puri locală și fără rezultate majore. Provocarea fundamen­tală este că această tehnologie este incredibil de dificilă.“

Chiar și dacă va avea la dispoziție mai multe fabrici de cipuri, tot nu va fi rezolvată problema pe ter­men scurt a lui Altman – deficitul de cipuri AI necesare pentru a produce sisteme precum ChatGPT. Cel mai mare blocaj în producția de cipuri AI de la Nvidia a ținut de… ambalare, o etapă de fabricație ulterioară imprimării circuitelor pe siliciu.

Bine, Altman s-a plâns și de costul cipurilor Nvidia, o altă problemă pe care unii analiști spun că s-ar pu­tea să nu fie rezolvată nici ea de apariția mai multor producători de cipuri. „Pentru ca prețurile cipurilor AI să scadă, avem nevoie de mai multă concurență pentru Nvidia“, crede Srini Pajjuri, managing director la Raymond James.

Pariul

Asociația Industriei Semiconductorilor se așteaptă ca până la sfârșitul deceniu­lui să fie create 115.000 de locuri de muncă, dar riscul este ca 58% să rămână neocupate.

  • PERSPECTIVE. Mai multe fabrici sunt în construcție. Cei mai mari pro­du­cători de cipuri investesc zeci de miliarde de dolari în acest sens, ritmul lor de expansiune fiind în concordanță cu așteptările ca vân­zările globale de cipuri să depășească 1.000 de miliarde de dolari până în 2030. TSMC și-a crescut producția de la apro­ximativ 10 milioane de plăci de siliciu pe an în 2016 la 16 milioane anul trecut.
  • HARDWARE. În software, orice este posibil – este într-adevăr doar o problemă de bani și programare. Însă în lumea tehnologiei hard, ai de-a face și cu legile fizicii – nu poți face abstracție de lumea reală, iar provocările de inginerie sunt chiar… hard.

Acest articol a apărut în numărul 182 al revistei NewMoney

FOTO: Getty

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.