Interzise în trecut, contractele directe de vânzare de energie electrică încep să-și facă loc pe piața locală de electricitate

Interzise în trecut și permise din nou de le­gislația românească acum câțiva ani, contractele directe de vânzare de energie electrică pe termen lung (PPA – purchase power agreement) încep să-și facă loc, destul de timid însă, și în piața locală de electricitate.

Un PPA este un contract de vânzare/cumpărare de energie electrică pe termen lung, semnat între un producător și un client final, mijlocit sau nu de un furnizor, prin care se agreează livrarea unei anumite cantități pe termen lung, până la 25 de ani, în baza unui preț sau a unei formule de preț con­ve­nite inițial. PPA-urile sunt văzute acum și ca un motor de creștere a capacită­ți­lor instalate în regenerabil, un astfel de con­tract fiind folosit pentru finanțarea bancară a unui proiect eolian sau fotovoltaic care are practic garantată livrarea produc­ției după ce va fi terminat.

La nivel european a ajuns să se vor­bească despre „o epocă de aur a PPA-urilor“, compania de consultanță Pexapark, de referință în domeniu, arătând că indicele său PPA Tracker a înregistrat „un volum con­siderabil, de 16.200 MW, în contracte făcute publice“, o creștere de peste 40% față de 2022. Numărul de tranzacții de tip PPA a atins un nivel-record anul trecut: 272 – o creștere de 65% față de 2022. „Ne aștep­tăm și la o activitate în creștere pe piețele din Europa de Sud-Est, cu un plus de aten­ție, în special, față de Grecia și România“, spun cei de la Pexapark referitor la piața noastră.

Debutul a fost însă destul de timid. În 2020 a fost scoasă din legislația românească interdicția de a se semna contracte directe (introdusă în trecut ca urmare a efectelor contractelor între Hidroelectrica și ceea ce generic s-au numit „băieții deștepți“), în afara piețelor centralizate. De atunci însă au fost semnate doar șase contracte tip PPA.

Gheața a fost spartă de traderul Axpo, care a cumpărat în 2021 de la CEZ jumătate din producția unei capacități eoliene din Ro­mânia, pe șapte ani. Un an mai târziu, Ver­bund vindea producția a 30 MW instalați în eolian în România, pe șase ani, unei companii din industria automotive al cărei nume nu a fost dezvăluit.

În 2023, în vară, compania austriacă Enery și Ursus Breweries, cel mai mare producător de bere din România, anunțau semnarea unui contract de tip virtual PPA, care prevedea livrarea energiei dintr-un parc fotovoltaic de 50 MW, nou-con­struit în România, pe o perioadă de 12 ani, care să asigure consumul celor trei fabrici de bere din România.

În toamna aceluiași an, Engie semna cu Orange un PPA pentru livrarea pe șase ani a producției de energie electrică a unui parc fotovoltaic de 20 MW. Iar la finalul lui 2023 și debutul acestui an, nextE, companie de energie regene­ra­bilă care funcționează în regim de produ­cător independent, a semnat două contracte.

Primul a fost cu RAAL (producător de sisteme de răcire și schimbătoare de căl­dură din aliaje de aluminiu și oțel inoxi­da­bil) și a fost încheiat pe 25 de ani, vizând o capacitate fotovoltaică de 7,4 MW, a cărei producție este consumată de client în urmă­torii 25 de ani.

Al doilea a fost semnat în ianuarie 2024, dar nu se știe nimic despre client, fiind vorba despre un parc fotovoltaic de 51 MWp.

În cazul acestor contracte vorbim despre principiul „energy as a service“ – operato­rul construiește capacitatea de producție la lo­cul de consum al clientului, iar acesta pri­mește direct energia produsă, fără să mai încheie contract de furnizare sau să plă­tească tarife de rețea.

De ce nu a fost mare interesul?

Dincolo de interdicția impusă în trecut, sunt voci care spun că, pe fondul protecției clien­ți­lor prin mecanismul de plafonare a pre­țu­rilor, consumatorii nu prea au avut motive să caute să încheie PPA.

„PPA creează un echilibru în piață, dar e foarte greu să se încheie în România și va fi destul de greu de încheiat și în viitor. Nu a fost până acum nevoie de contracte tip PPA pentru că, în ultimii 30 de ani, când a fost criză, consumatorul a fost protejat, pentru că prețul a fost pus jos. Consumatorul nu are interes să se protejeze cu un PPA: a crescut prețul energiei la 200 de euro/MWh? Vine Guvernul și îl pune înapoi jos, la 50 de euro“, a spus Martin Moise, vice­pre­­ședintele patronatului producătorilor din regenerabile PATRES, la conferința Romanian Green PPA, care a avut loc recent.

În plus, după cum a subliniat și preșe­din­tele Asociației Furnizorilor, Laurențiu Urluescu, piața este afectată și de mecanismul de suprataxare a producătorilor, care se aplică inclusiv la tranzacțiile de tip virtual PPA. De asemenea, în România încă nu este reglementat mecanismul de tranzac­țio­nare a garanțiilor de origine, care ar putea stârni un interes suplimentar pentru acorduri bilaterale pe termen lung.

Ce urmează?

Este probabil ca interesul să crească, pe măsură ce piața de energie electrică va ieși din mecanismul plafonării, iar o anumită volatilitate a prețurilor va începe să se manifeste în piață, or, un contract de tip PPA pentru consumator în­seam­nă în final o protecție și o predictibilitate a prețului.

„Am văzut cum prețul ener­­giei a mușcat adânc din profitabilitate în anul 2022“, a spus la același eveniment Alina Cismaș, sustainable development ma­na­ger la Ursus Breweries, companie care un an mai târziu a încheiat PPA cu Enery – a fost un moment în care prețurile pentru con­su­matorii comerciali mari nu au fost pla­­fonate în România, iar unele companii au plătit pre­țurile foarte mari din piață.

Dezvoltatorii de capacități de producție pare că vor continua pe acest drum.

„Con­ti­nuăm investițiile în mai multe proiecte aflate în diferite etape de implementare, în­sumând aproximativ 160 MWp, ținta noas­tră fiind de a atinge o capacitate de 500 MWp până la sfârșitul anului 2027. Ne vom adresa în continuare consumatorilor de energie electrică din România cu oferte și pro­duse care să asigure sustenabilitatea activității lor. Este cât se poate de evident că viitorul impune găsirea unor soluții teh­nice și contractuale inovatoare ce răspund atât țintelor de protecție a mediului, cât și celor de competitivitate economică“, spunea Octavian Ciucă, co-founder & Co-CEO al nextE în ianuarie, când compania a încheiat al doilea contract. Și nu este vorba doar de­spre capacități mici.

Re­zolv Energy, o companie cu sediul în Cehia și cu activitate în Europa de Est, are în dezvoltare mii de megawați în regenerabil în Ro­mânia. De pildă, parcul fotovoltaic din Arad, de peste 1.000 MW, care ar putea fi, la finalizarea estimată pentru 2025, cel mai mare din Europa. Și vrea să vândă energia produsă aici prin contracte directe.

„Așa cum se întâmplă cu toate pro­iectele noastre, energia curată generată de Dunărea Est și Vest (două proiecte eoliene de 600 MW în Dobrogea pentru care s-au semnat contrac­tele de rețea în ianuarie, n.r.) va fi vândută utilizatorilor comerciali și industriali prin acorduri de achiziție de energie pe termen lung (PPA). Nu ezitați să ne contactați pentru a explora diferitele opțiuni de PPA disponibile“, spunea compania în ianua­rie.

Consumatorii vor fi însă cei care în final vor decide.

Acest articol a apărut în numărul 182 al revistei NewMoney

FOTO: Getty