În ce proiecte urmează să investească OMV Petrom opt miliarde de euro doar anul acesta

OMV Petrom, cea mai mare companie ener­getică din Europa de Sud-Est, anunță debutul unei perioade în care va investi sume fără pre­cedent. Mizele: gazul din Ma­rea Neagră și „noua“ energie, cea cu emisii reduse de dio­xid de carbon.

„În 2023 am intensificat investițiile, la aproape 5 miliarde de lei, cu 30% mai mult decât în 2022. Planificăm să continuăm în această direcție, in­trând în perioada cu cele mai mari investiții din istoria companiei, cu o medie anuală de 8 miliarde de lei pentru următorii ani, plătind dividend progresiv în același timp“, a declarat Chris­tina Verchere, chief executive officer (CEO) al companiei OMV Petrom, cu ocazia prezentării rezultatelor financiare.

OMV Petrom a raportat pentru anul 2023 un profit net de doar 4,03 miliarde de lei, de două ori și jumătate mai mic față de excepționalul an 2022, când, pe fondul prețurilor mari în piața de energie, a înregistrat un record absolut pentru o companie românească – 10 miliarde de lei. În pofida scăderii profitului, compania lansează acest plan investițional fără precedent.

Investițiile organice prognozate pentru acest an se ridică, în total, la 6,5 miliarde de lei, mai mult decât tot profitul net de anul trecut. Inves­ti­țiile suplimentare pentru proiectele cu emisii de carbon reduse și zero aferente tranzacțiilor de achiziții anunțate ar putea duce investițiile totale la aproximativ 8 miliarde de lei.

Compania are acest plan de dezvol­tare pe două direcții majore, una care ține de dezvol­ta­rea producției de gaze naturale, combustibil prin care România vrea să facă tranziția ener­ge­tică, și una care ține de energia verde.

Neptun Deep

Prima direcție este proiectul Nep­tun Deep, perimetrul din Marea Neagră cu rezerve de circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze, echivalentul consumului actual de gaze al României pe zece ani, care este acum cel mai important proiect energetic al țării.

Alături de Romgaz, OMV Petrom a luat deci­zia finală de investiții anul trecut, iar primele gaze extrase din adâncul Mării Negre vor ajunge în sistemul de transport românesc în 2027. Dar acest proiect, care va face din Ro­mânia primul producător de gaze naturale din Europa, este și foarte costisitor și necesită investiții de circa patru miliarde de euro, câte două miliarde din partea fiecărei companii, până la „primul gaz“. Iar Petrom are și banii, nu-i va împumuta – oficialii com­paniei spun că vor apela la surse atrase doar pentru proiectele low-carbon pe care le dezvoltă împreună cu partenerii săi –, iar proiectul se derulează deja fără nicio întâr­ziere, lucru foarte important în industrie.

Chiar dacă pare că a căzut în dizgrația Bruxelles-ului, gazul este extrem de important în următorii ani pentru România, pentru că există un program de extindere a re­țelelor de gaze, astfel încât tot mai mulți clienți casnici să folosească gaze în loc de lemne și, pe de altă parte, există anun­țuri de investiții în noi centrale electrice pe gaze, cu capacități de aproximativ 5.000 MW (la Mintia ar urma să fie peste doi ani cea mai mare centrală pe gaze din Europa).

Așadar, proiectul Neptun Deep este capital pentru România și este important ca gazele să ajungă în țară cât mai repede, inclusiv pe fondul secătuirii zăcămintelor on­shore. Anul trecut au fost deja semnate 80% din contracte, pregătirile pentru foraj au de­marat, iar Petrom a început să-și formeze echipa de specialiști dedicați acestui proiect.

Energie verde

A doua zonă de dezvol­tare a companiei ține de investițiile în energia verde, inclusiv pe segmentul de mobilitate electrică, ce ar urma să se dezvolte tot mai mult, luând locul carburanților clasici obținuți din petrol. Pentru tot ce înseamnă dezvoltare pe zona de regenerabile, compania are în plan investiții uriașe, de 3,7 miliarde de euro, până în 2030.

Petrom produce deja SAF (combustibil sustenabil pentru aviație) și pregătește o investiție într-o fabrică de HVO – biocombustibili de generația a doua. Pe partea de generare de energie electrică din surse regenerabile, vizează un portofoliu de 1.000 MW noi doar în fotovoltaic, adică peste 10% din capacitatea solară estimată a României.

În acest sens au fost deja semnate contractele pentru parcurile fotovoltaice de circa 430 MW care se construiesc împreună cu Complexul Energetic Oltenia, iar primele cantități de energie ar urma să intre în rețea la finalul anului următor.

În plus, la începutul anului, compania a achi­ziționat un pachet de 50% din acțiunile Electrocentrale Borzești, care deține pro­iecte din surse regenerabile cu o capacitate de aproximativ 1.000 MW, dintre care 950 MW eolian și 50 MW fotovoltaic.

Stații electrice de încărcare

Și pe partea de mobilitate electrică lucrurile se mișcă rapid. „Continuăm să ne concentrăm pe creșterea treptată a producției de electri­citate din surse regenerabile și pe extinde­rea rețelei noastre regionale de stații de în­cărcare pentru autovehicule electrice la 1.000 de puncte de încărcare, devenind ast­fel cel mai mare jucător din domeniul elec­­tro­mobilității din România“, a spus Christina Verchere, referitor doar la ținta pen­tru acest an.

La finalul anului trecut, compania admi­nis­tra deja o rețea de 270 de puncte de în­căr­care, iar înțelegerile parafate deja pot duce compania pe poziția de lider pe această piață, nu doar în România, ci și în regiune.

La începutul acestui an, OMV Petrom a cumpărat, printre altele, 100% din acțiunile companiei Renovatio Asset Management, care opera, la acel moment, cea mai mare rețea de puncte de încărcare a mașinilor electrice din România, cu 400 de puncte. Iar vara trecută, compania românească a semnat, alături de subsidiarele OMV din Slovacia și Ungaria, un contract finanțat din fonduri europene care va duce la instalarea a peste 400 de puncte de reîncărcare ultra­ra­pidă pentru automobile electrice în România, Slovacia și Ungaria până în noiembrie 2025. Dintre acestea, 328 vor fi instalate în România.

Riscuri

Compania se confruntă totuși cu niște riscuri. Unele sunt specifice industriei. De exemplu, cel de preț – acum, prețul gazelor a coborât până la nivelurile anterioare războiului din Ucraina, iar un preț mai mic înseamnă o profitabilitate mai redusă pentru proiectul Neptun Deep. În plus, specific pentru România este riscul de reglementare – compania este chiar într-un proces de arbitraj cu statul, tocmai pentru o clauză de stabilitate din Legea offshore –, risc care s-ar putea traduce printr-o taxare mai ac­centuată. În ultimii trei ani, de pildă, pe fondul prețurilor mai mari, taxele plătite de Petrom și de Romgaz au crescut de zece ori, iar în ultimii zece ani au fost emise nu mai puțin de 44 de acte normative în România cu impact asupra taxării sectorului.

Pe segmentul dezvoltării proiectelor low-car­bon este posibil ca lucrurile să nu meargă atât de repede pe cât și-ar dori compania. De exemplu, proiectele parcurilor fotovoltaice de peste 400 MW care urmează să fie construite împreună cu Complexul Energetic Oltenia sunt întârziate cu un an, din cauza emiterii greoaie a avizelor și autorizațiilor, dar și a capacității limitate de conectare la rețeaua electrică.

Pe de altă parte, industria s-a confruntat anul trecut cu o creștere a costurilor (mai ales în sectorul parcurilor eoliene) și, specific pentru România, există și un deficit de per­sonal specializat.

Acest articol a apărut în numărul 181 al revistei NewMoney

FOTO: Getty