Închisorile private: cum au redus britanicii și americanii numărul de deținuți, fără grațierea infractorilor

Alexandra Pele 06/02/2017 | 14:23 Ştiri
Închisorile private: cum au redus britanicii și americanii numărul de deținuți, fără grațierea infractorilor

România avea un excedent de 8.574 de deținuți la sfârșitul lunii ianuarie, potrivit datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor. Luna trecută se înregistrau 27.599 de deținuți, desi locurile de cazare erau numai 18.985.

Supraaglomerarea penitenciarelor a fost motivul oficial invocat de autorități, în motivarea anexată Ordonanței de Urgență numărul 13, privind modificarea Codurilor Penale.

În acest context, NewMoney vă prezintă o situație a închisorilor private, un business care a apărut în alte state, ca răspuns la problema numărului tot mai mare de deținuți.

SUA, prima țară care a apelat la mediul privat

În ultimele decenii, sectorul privat și-a consolidat rolul de jucător tot mai important în sistemele penitenciare din jurul lumii. Startul a fost dat, în epoca modernă în care statul și-a asumat rolul de a administra acest sistem, de Statele Unite ale Americii. Potrivit celor mai recente date, 8,41% dintre deținuții americani își achită pedeapsa într-o unitate privată.

Închisori construite sau administrate de companii private există, însă, pe toate continentele. În Anglia și în Țara Galilor, procentul deținuților care își ispășesc pedepsele în unități administrate privat este de 18,46%, în Australia de 18,28&, în Scoția de 15,3%, iar în Noua Zeelandă de 10%.

Citiți și: Câți protestatari încap în Piața Victoriei? Iată părerea specialiștilor români și americani

Istoric, statele mai dezvoltate au considerat privatizarea închisorilor drept o măsură oportună atunci când numărul de deținuți a crescut semnificativ, ceea ce a dus la subțierea bugetelor publice. În SUA, suprapopularea închisorilor a devenit o problemă începând cu anii ’70, ca urmare a politicilor foarte dure a președintelui Nixon împotriva traficului de droguri.

În Marea Britanie, valul de privatizări s-a produs un deceniu mai târziu, în perioada lui Margaret Thatcher, când sectorul privat a preluat mai multe servicii publice, argumentele fiind că le poate administra mai eficient și mai performant. Prima închisoare privată din Marea Britanie a apărut în 1992, iar în prezent există 14 astfel de unități.

Australia avea prima închisoare privată în 1995, însă de atunci industria s-a dezvoltat rapid. Acum există nouă unități private, administrate de trei giganți globali din zona de securitate, companii care au în portofoliu și unități din SUA și Europa.

În Noua Zeelandă, teme închisorilor private a fost una delicată. O lege care permitea funcționarea acestui sistem a fost abrogată în 2005 și reintrodusă în 2009. De atunci au fost deschise două închisori private, în 2011 și în 2015. Cea mai recentă, Mount Eden, a stârnit noi nemulțumiri, după ce operatorul Serco a intrat în atenția autorităților pentru că ar fi permis organizarea unor lupte între deținuți. Statul a decis să preia administrarea zilnică a unității.

Cum funcționează sistemul privat

În ultimii 30 de ani, începând cu SUA, tot mai multe state dezvoltate și foarte dezvoltate au apelat la diferite practici de externalizare a administrării închisorilor. Opțiunea privatizării penitenciarelor este analizată acum și de state mai sărace, notează în raportul anual organizația neguvernamentală PenalReform.

Modelele alese diferă. În SUA, Marea Britanie, Australia și Africa de Sud, companiile private au fost angajate să construiască și să administreze astfel de închisori. În ultimii ani, Marea Britanie a renunțat la această abordare amplă și externalizează doar o parte din servicii, în funcție de nevoi.

În Franța funcționează un sistem de parteneriat public-privat. Companiile finanțează construcția de noi închisori și se ocupă doar de întreținerea acetora sau de servicii conexe cum ar fi asistență medicală, alimentație sau activități de reabilitare. Similar a procedat și Japonia sau state din America Latină.

Un al treilea model vizează doar externalizarea unor servicii. Aici vorbim de contracte pe perioade mult mai scurte de timp, modelul fiind folosit de Olanda și de alte state europene.

Costuri și crtici

Unele calcule sugerează că în SUA, costurile statului sunt mai mari cu deținuții închiși în sistemul privat de penitenciare decât cele suportate de contribuabili pentru sistemul public.

În penitenciarele din SUA sunt închise circa două milioane de persoane, respectiv 25% din populația încarcerată de la nivel mondial, în condițiile în care întreagă populație a SUA reprezintă doar 5% din populația lumii.

Mulți dintre acești deținuți muncesc pe perioada condamnării. Cel puțin 37 de state americane au legalizat contractarea muncii acestor deținuți de către companii private. Pe lista corporațiilor care au apelat la munca deținuților se numără IBM, Boeing, Motorola, Microsoft și AT&T, potrivit GlobalResearch. Deținuții sunt plătiți, în general, cu salariul minim pe economie sau chiar mai puțin. În închisorile private, deținuții pot fi plătiți chiar și cu 17 cenți pentru ora de muncă, echivalentul a 20 de dolari pe lună.

Businessul privat

„Secretul unor costuri operaționale mici este să ai un număr minim de gardieni pentru un număr maxim de deținuți”, explică Russell Boraas, administratorul unei unități private din Virginia.

Corrections Corp este cel mai mare proprietar de închisori private și unul dintre cei mai mari operatori de închisori din SUA. Compania deține 88.500 de paturi (59% din totalul celor din sistemul privat), potrivit datelor din ultimul său raport financiar.

Corrections Corp a participat la procesului de privatizare a unor închisori, dar a și construit facilități noi pentru autoritățile federale și locale din SUA.

În 2015, compania listată pe bursa americană a avut venituri de 1,7 miliarde de dolari și a consemnat un profit de 221,8 milioane de dolari.

Operațional (diferența dintre veniturile încasate de la stat pentru deținuții încarcerați și cheltuielile aferente întreținerii acestora), compania a raportat un plus de 20 de dolari pe zi pe om.

Sistemul de penitenciare din România

România are 19 penitenciare cu regim semideschis și deschis, 14 cu regim închis și de maximă siguranță, un penitenciar pentru femei (și șapte secții pentru femei în alte penitenciare), două centre de detenție, două centre educative și șase penitenciare spital, reiese din cel mai recent raport anual al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), din 2015.

Cea mai mare pondere a deținuților (37%) se află în penitenciare cu regim semideschis. Un procent de 28,3% se află în penitenciare cu regim închis, 13,6% în penitenciare cu regim deschis și 7,3% în penitenciare de maximă siguranță.

 


FOTO: Mediafax

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.