Câți protestatari încap în Piața Victoriei? Iată părerea specialiștilor români și americani

Gabriel Bucur 02/02/2017 | 16:04 Ştiri
Câți protestatari încap în Piața Victoriei? Iată părerea specialiștilor români și americani

NewMoney a făcut o estimare pe baza mai multor modele de calcul privind numărul manifestanților din Piața Victoriei, în contextul în care protestul de miercuri este considerat cel mai mare de după Revoluție.

Potrivit estimărilor vehiculate în media, în București s-au strâns circa 150.000 de protestatari, adică 8% din populația Capitalei. Tot pe atâți oameni au ieșit în stradă și în alte orașe din țară, în semn de protest față de decizia guvernului de a aproba Ordonanțele de Urgență privind amnistia și grațierea.

Citiți și: Închisorile private: cum au redus britanicii și americanii numărul de deținuți, fără grațierea infractorilora

Piața Victoriei din București are aproape 32.000 de metri pătrați, potrivit unei măsurători realizate cu ajutorul site-ului daftologic.com și a aplicației Google Maps. Dacă în fiecare metru pătrat se adună câte trei oameni, cum s-a putut observa la protestele de miercuri seară, rezultă că în Piața Victoriei s-au strâns, într-adevăr, peste 90.000 de oameni, ținând cont că zona era plină.

hartă arie piata victoriei

Însă, măsurătoarea NewMoney acoperă doar spațiul propriu-zis al pieței, nu și bulevardele și străzile din jur, unde s-au mai adunat alte câteva mii de persoane.

Ce spun specialiștii

Sociologii confirmă aceste modele de calcul, însă spun că marjele de eroare pot ajunge și până la plus/minus 20%. Cu siguranță, formula corectă de calcul a mulțimilor este cunoscută de forțele de ordine, însă este greu de crezut că o vor face și publică, dat fiind că dimensiunea efectivului de intervenție este calculată în funcție de numărul estimat al participanților.

Așa că rămâne să testăm teoriile specialiștilor. Una ia în calcul densitatea pe metrul pătrat. „Pentru aria respectivă se ia, de obicei, un metru pătrat pentru un participant”, spune sociologul Alfred Bulai. El spune că este o estimare pentru că și spațiul în care se desfășoară evenimentul poate avea unele particularități. „Spațiul de la Piața Unirii este cel mai mare. Dar arhitecții lui Ceaușescu s-au gândit și au proiectat fântânile pe mijloc. Nu poți participa la un eveniment cu picioarele în fântână”, exemplifică Bulai.

protest1_dan mihai balanescu
FOTO: Dan Mihai Bălănescu / Facebook.com

El spune că organizatorii de evenimente consideră că cel mai mare spațiu din București pentru adunarea mulțimilor este Piața Constituției cu o capacitate estimată la 500.000 de participanți. În comparație, Piața Universității cu cele două laturi dinspre Intercontinental și Colțea poate găzdui 50.000 de persoane. Însă „estimările au eroare destul de mare, pană la plus/minus 20%”, clarifică Alfred Bulai. În ceea ce privește Piața Victoriei, capacitatea acesteia este mai mare ca la Universitate, însă nu s-a făcut niciodată o estimare pentru acest spațiu pentru că aici nu au prea fost organizate evenimente.

Metoda lui Jacobs

Jurnalistul Herbert Jacobs a studiat mulțimile adunate la manifestații și a propus o metodă de măsurare a numărului de participanți.

Jacobs a ajuns la concluzia că, în funcție de densitatea de oameni a mulțimilor, estimările se pot face în funcție de trei măsurători prealabile: fie un om dispune de un spațiu de mișcare a corpului de zece picioare pătrate (puțin sub un metru pătrat), fie dispune de 4,5 picioare pătrate (circa 0,4 metri pătrați), fie de 2,5 picioare pătrate (o tremie de metru pătrat).

Altfel spus, în prima variantă un om ocupă puțin sub un metru pătrat, în al doilea caz intră cam doi oameni într-un metru pătrat, iar în al treilea caz – trei. În primul caz, mulțimea este aerisită, iar participanții au un spațiu de mișcare înainte-înapoi și stânga-dreapta de un pas. La polul opus, în cazul al treilea din teoria lui Jacobs, mulțimea este foarte compactă, iar persoanele stau lipite unele de altele.

protest_piata victoriei_românia altfel
FOTO: România altfel / Facebook.com

 


FOTO copertă: Mediafax

În șapte ani de jurnalism, a pendulat între domeniul sportiv și cel economic. A lucrat, printre altele, la Radio România Actualități și Adevărul Financiar. Acum, este coordonatorul online al proiectului NewMoney.