Unul dintre cele mai opace grupuri românești cu un acționar principal invizibil a anunțat în Săptămâna Patimilor intenția de deschidere totală prin listarea pe bursa de la București. Dincolo de paradoxul situației, vestea a fost primită cu un entuziasm extrem de întregul mediu de afaceri local și listarea – programată pentru luna mai – este creditată deja drept un mare succes. Valoarea de piață a RCS&RDS este estimată, în funcție de sursă, între două și trei miliarde de euro.
Fără urmă de îndoială, RCS&RDS este unul dintre diamantele economiei românești, însă lipsa de transparență a modului în care s-au luat până acum deciziile în interior – dată fiind discreția (și cuvântul e insuficient de expresiv) lui Zoltan Teszari, care controlează 47% din acțiuni – și concurența intensă de pe piața telecom sunt argumente suficient de puternice pentru a privi lucrurile cu mai puțină patimă.
UMBRE DIN TRECUT. În urmă cu fix zece ani, RCS&RDS a făcut demersuri pentru listarea la bursa de la Londra – atunci acționarii voiau să vândă 15% din acțiuni – însă operațiunea a fost anulată pe ultima sută de metri. Vinovatul de serviciu din acel moment: criza financiară care bătea la porțile Europei. Sunt opinii potrivit cărora lipsa guvernanței corporative, adică absența unui sistem predictibil și profesionist de management (dincolo de presupusa „mână de fier“ a acționarului principal), a contribuit și ea la anularea listării. Or, acest punct slab este valabil și azi.
Tot în Săptămâna Mare, în 2015, grupul anunța subit înlocuirea lui Alexandru Oprea – un veteran cu o vechime de 18 ani în RCS&RDS, „crescut“ de la zero de însuși Zoltan Teszari – cu pe atunci absolut necunoscutul Serghei Bulgac, actualul CEO al grupului. La momentul respectiv, s-a speculat că angajații Digi24 – postul de știri deținut de grupul telecom – au aflat despre schimbarea de managemet de pe propriul post.
Scepticii cred că acest tip de cultură de companie – evident, transparența va fi mult mai mare după listare – va costa grupul un discount de preț cuprins între 15 și 20% din valoarea de piață. Mai ales că Zoltan Teszari urmează să-și păstreze controlul, chiar și după vânzarea pe bursă a unui pachet de 25% din acțiuni. Misteriosul acționar deține, conform celor mai recente raportări, 47% din companie. Artificiul prin care devine posibil acest lucru este scoaterea la vânzare a unor acțiuni de clasă B, a căror putere de vot este de zece ori mai redusă decât cele deținute de fondator.
ÎN JURUL MILIARDULUI. Valoarea întreprinderii (Enterprise Value, în termeni tehnici) ar putea ajunge la peste două miliarde de euro, în condițiile în care RCS&RDS a avut în 2016 un profit operațional (EBITDA, în același jargon financiar) de 263,3 milioane de euro la care aplicăm un multiplu de 7 sau 8. După scăderea datoriilor și aplicarea discountului de neîncredere într-un management discreționar, valoarea companiei s-ar plasa în jurul cifrei de un miliard de euro. La sfârșitul lui septembrie 2016, ultima raportare dinaintea unei emisiuni de obligațiuni și angajării unui credit sindicalizat (ambele având drept scop refinanțarea datoriilor), grupul telecom avea obligații de plată de puțin peste 700 de milioane de euro.
O evaluare de un miliard de euro poate părea mai mult decât conservatoare, în contextul entuziasmului stârnit de anunțul listării, mai ales că această mișcare a fost prorocită repetat în ultimul timp. Bursa de Valori București duce lipsă de emitenți și orice nou intrat – a fost și cazul listării grupului medical MedLife din decembrie 2016 – este primit cu covor roșu.
Dincolo de importanța strategică a RCS&RDS, grup (cu operațiuni de cablu TV și satelit [DTH], telefonie fixă și mobilă, internet fix și mobil, furnizare de energie electrică sau producție de programe TV) a cărui prezență depășește granițele României, prin filialele din Ungaria, Spania și Italia, care sunt perspectivele sale de creștere? Aceasta-i întrebarea. Telefonia mobilă – de altfel, segmentul pe care a crescut mult în ultimul timp – este un „ocean roșu“ în care concurenții se bat în prețuri, ceea ce are efecte dureroase asupra marjelor de profit. La fel de roșu a devenit și oceanul internetului. Totodată, și diferențierea prin conținut TV propriu riscă să se dilueze, pentru că și alți operatori de cablu au început să facă același lucru.
Ceea ce însă nu-i poate lua nimeni celui mai mare grup de comunicații din România este accesul nemijlocit la date despre comportamentul utilizatorilor. Printre altele, RCS&RDS devine un fel de „frate“ mai mic sau mai mare care știe ce programe TV și câtă energie consumă fiecare gospodărie în parte (are peste 10 milioane de abonamente doar în România).
Iar aceasta e o valoare care transcende logica evaluărilor tradiționale.
