Aproape anonimi până acum câțiva ani, Ion Stoica și Matei Zaharia sunt doi dintre cei mai importanți români din domeniul tehnologiei. Cu toate acestea, nici azi nu se vorbește prea mult despre ei. La jumătatea lui septembrie, Databricks, un start-up pe care cei doi l-au fondat (cu alți cinci parteneri) la San Francisco, a atras o finanțare de 500 de milioane de dolari, la o evaluare a întregii companii de 43 de miliarde de dolari, potrivit Reuters. Adică de patru ori mai mult decât capitalizarea bursieră a UiPath – marea senzație de la sfârșitul deceniului trecut.
Printre investitori s-a numărat inclusiv producătorul de cipuri grafice Nvidia, care este câștigătorul detașat al freneziei provocate de inteligența artificială (AI). Nvidia și-a triplat valoarea de la începutul anului. De asemenea, pe lista celor care au pariat recent pe Databricks se numără nume grele din venture capital, precum Andreessen Horowitz, Fidelity Management & Research sau Tiger Global. Dar de ce e atât de atractivă Databricks, în definitiv?
Păi, tot legătura cu inteligența artificială explică lucrurile. Start-upul fondat în 2013 e o platformă de analiză a datelor (a „cărămizilor“ de date) care folosește AI. Mai nou, orice companie care are cât de cât legătură cu acest domeniu e percepută drept un succes garantat. La fel erau privite aplicațiile care minimizau contactul dintre clienți și furnizorii de servicii în pandemie sau softurile de automatizare a proceselor înainte de COVID-19.
Pe de altă parte, Databricks e una dintre puținele companii de cloud software a căror valoare a crescut după boomul din 2021. În acel an, compania a atras două finanțări în valoare de 2,6 miliarde de dolari, ajungând la o evaluare de 38 de miliarde de dolari. De asemenea, compania se așteaptă la venituri anuale de 1,5 miliarde de dolari, extrapolând rezultatele trimestrului care s-a încheiat pe 1 iulie. De altfel, start-upurile care nu le pot arăta rezultate investitorilor nu sunt luate în seamă, indiferent de cât de inovativă ar fi tehnologia lor.
„MILIARDARI DIN ÎNTÂMPLARE“. Dar poate că povestea celor doi români e mai interesantă decât analiza financiară. În freneticul an 2021, ediția americană a revistei Forbes scria povestea „miliardarilor din întâmplare“ sau a celor șapte cercetători de la Berkeley care, deși nu și-au dorit să câștige niciun cent, au ajuns miliardari. Sau, pentru mai multă acuratețe, la momentul respectiv (mai 2021), cel puțin trei dintre ei aveau acest statut: Ali Ghodsi (chief executive officer – CEO), Ion Stoica (președinte executiv) și Matei Zaharia (chief technology officer – CFO). Fiecare deținea cam 5-6% din companie.
Pe când avea 30 de ani, Ali Ghodsi, un iranian forțat să emigreze în copilărie, împreună cu familia, ajunge la Berkeley. Aici îl întâlnește pe Matei Zaharia, un tânăr doctorand în vârstă de 24 de ani. Cei doi pun bazele unui soft gratuit de procesare a datelor, Spark. În scurt timp, acesta se dovedește un succes tehnic, datorită vitezei mari de procesare. Cercetătorii nu inspiră însă marilor companii suficientă încredere pentru a le încerca produsul.
Databricks devine business. Așa se naște Databricks, iar Ion Stoica, unul dintre cei doi îndrumători de doctorat ai lui Zaharia, este adus în noua companie și este primul CEO al acesteia. De asemenea, alți patru cercetători de la Berkeley vin la bord. Celălalt îndrumător al lui Zaharia aduce și primul investitor – nimeni altul decât Ben Horowitz, celebrul CEO al fondului de capital de risc Andreessen Horowitz. Acesta, de altfel, a pus și primul preț pe Databricks, care, cu toate că nu avea venituri, a fost evaluată la 50 de milioane de dolari. Horowitz a pariat din banii fondului aproape 15 milioane de dolari.
Legenda spune că între Ghodsi și Horowitz au existat tensiuni, la început, pentru că veneau din lumi diferite: mediul academic și universul venture capital. Ce-i drept, între cele două există mari diferențe de abordare. A urmat o perioadă grea. Timp de trei ani, sutele de milioane de dolari care au intrat în companie nu au dat roade, însă investitorii și-au păstrat răbdarea, pentru că produsul era bun. Nevoia crescută de digitalizare din timpul pandemiei a pus Databricks pe podium.
Fără doctoratele celor șapte fondatori e complicat să explici ce face compania. Pe scurt, ajută clienții să-și organizeze datele și să anticipeze evenimente viitoare. De exemplu, în pandemie era folosită de companiile din industria farmaceutică. Eficiența tehnologiei Databricks este amplificată de inteligența artificială – de altfel, se află în relații strânse cu Nvidia.
Care sunt pașii viitori? Rundele de finanțare au și ele o limită. La un moment dat, investitorii vor vrea să-și vadă acțiunile lichide, adică să listeze compania pe piața de capital. Evident, un asemenea scenariu există și în cazul Databricks. Mai ales că, după oferta publică inițială (IPO) de succes a designerului de procesoare britanic Arm, bursa redevine o opțiune validă. Pe de altă parte, o mulțime de factori macroeconomici neprevăzuți pot strica orice plan. Iar start-upul a trăit pe propria piele „seceta“ din 2022 și din prima parte a acestui an.
