În cel mai discret mod cu putință, încă doi români au devenit miliardari în dolari încă din această primăvară, potrivit calculelor făcute de ediția americană a revistei Forbes. Este vorba despre două cadre universitare din California care, alături de alți cinci cercetători, au fondat în 2013 Databricks, o companie tehnologică de la care nu sperau prea multe din punct de vedere financiar. Numele celor doi sunt foarte puțin cunoscute publicului din România: Ion Stoica (profesor și cercetător la Berkeley) și Matei Zaharia (asistent la Universitatea Stanford).
Povestea miliardelor începe în 2009, când actualul chief executive officer (CEO) al Databricks, Ali Ghodsi (avea 30 de ani pe atunci), ajunge la Berkeley, după ce în copilărie fusese forțat să emigreze împreună cu familia din Iranul natal în Suedia. Acolo îl întâlnește pe Matei Zaharia, un tânăr doctorand de 24 de ani, împreună cu care dezvoltă Spark, un software gratuit de procesare a datelor. Softul se dovedește un succes tehnologic (nu și comercial, deocamdată), atingând un nou record de viteză în procesarea datelor. Inițial, cercetătorii oferă mai multor companii acest software pentru a fi folosit, însă nu reușesc să le câștige încrederea. Așa că se gândesc să pună bazele unei companii care să comercializeze Spark.
DATABRICKS. În 2012, Zaharia organizează întâlniri cu cei doi îndrumători ai lucrării sale de doctorat. Românul Ion Stoica, unul dintre cei doi respectați oameni de știință, acceptă să fie CEO-ul noii companii Databricks, iar celălalt, Scott Shenker, devine membru în board, fără să se implice în actvitățile de zi cu zi. Alți patru cercetători, cu toții doctoranzi sau masteranzi în știința computerelor la Berkeley, sunt cooptați ca acționari în 2013 și 2014.
Shenker este cel care aduce în scurt timp și primul investitor, în persoana lui Ben Horowitz, reputatul CEO al fondului de venture capital Andreessen Horowitz din Silicon Valley. Acesta evaluează o companie proaspăt înființată și fără venituri la 50 de milioane de dolari, investiția sa inițială ridicându-se la 14 milioane de dolari. Un alt fond de investiții, NEA, ridică și mai mult ștacheta, cu o evaluare de 250 de milioane de dolari și o investiție de 33 de milioane de dolari. Databricks tocmai împlinea un an.
În 2015 trec prin momente grele, pentru că investițiile nu aduceau niciun cent în venituri, deși tehnologia companiei era apreciată de toată lumea. Investitorii continuă să creadă în Databricks, Ion Stoica este înlocuit de pe poziția de CEO cu Ali Ghodsi și, în cele din urmă, aceasta devine un succes comercial răsunător. Iar nevoia crescută de digitalizare pe fondul pandemiei duce la o explozie a vânzărilor. Ca un detaliu de culoare, la începuturi, Ghodsi nu-l dorea pe Horowitz „la bord“, pentru că nu era om de știință, iar investitorul, la rându-i, a avut multe dubii că actualul CEO va face față, dată fiind pregătirea sa exclusiv academică.
Dincolo de detaliile inginerești (tehnologia combină prin inteligență artificială datele sensibile cu datele mai puțin importante), Spark ajută clienții să anticipeze cu acuratețe evenimente. De exemplu, acum, tehnologia este folosită în industria farmaceutică pentru a accelera descoperirea de tratamente noi. Sau, un exemplu și mai ilustrativ, ajută companiile din agricultură să anticipeze care dintre utilajele folosite riscă să cedeze în viitorul apropiat.
În februarie 2021, compania primea o finanțare de un miliard de dolari (la o evaluare de 28 de miliarde de dolari) și, potrivit Forbes, cel puțin Ghodsi (CEO), Zaharia (șef de tehnologie) și Stoica (președinte executiv) deveneau miliardari, participațiile lor fiind estimate pe atunci la 5-6% din companie. Iar drumul cercetătorilor cu nume fără rezonanță (la fel era și cel al lui Daniel Dines, cofondator UiPath, până în 2018) nu se oprește aici. La sfârșit de august, compania este reevaluată la 38 de miliarde de dolari, în urma unei investiții coordonate de Morgan Stanley în valoare de 1,6 miliarde de dolari. Este de așteptat ca ponderile acționarilor fondatori să fi scăzut (regula generală e că aceștia nu participă la majorările de capital), însă compania e cu 10 miliarde de dolari mai valoroasă decât la început de 2021. Databricks este al șaselea cel mai valoros startup din lume.
Dacă în primii ani Databricks se lupta pentru supraviețuire, acum are venituri recurente (de la clienți constanți) de peste 600 de milioane de dolari, ceea ce înseamnă că rata de creștere anuală este de 75%. Pasul următor ar fi listarea pe bursă, așa cum a făcut, de altfel, și UiPath. Însă nu este sigur dacă lucrurile vor merge în această direcție. Potrivit The Economist, oferta publică inițială (IPO) ar bate toate recordurile în materie de evaluare (e vorba strict de tehnologie). O altă posibilitate ar fi preluarea sa de către Microsoft, într-o tranzacție, de asemenea, record. Mai devreme sau mai târziu, unul dintre cele două scenarii (cu variațiunile de rigoare) va deveni realitate. Zecile de investitori financiari care au pariat miliarde pe acest startup știu cel mai bine asta.