Vara vrajbei noastre

Pentru că vara, practic, aproape a trecut, merită să facem o recapitulare asupra stării economiei româ­nești și să aruncăm o privire asupra a ceea ce este de anticipat că va urma.

Așadar, ce s-a întâmplat vara aceasta? În aparență, nu mare lucru. Tradițional, în iulie și august parcă nimic nu mai mișcă în economia românească. Cu excepția industriei turistice, care anul acesta a avut parte (pentru prima oară) de tichetele de vacanță ale angajaților bugetari, a minivacanțelor dăruite cu generozitate de guvern și a unei serii aproape ne­sfârșite de cadouri electorale oferite de Primăria Bucureștiului (excursii în Grecia pentru pensionari, ajutoare bănești pentru cumpărarea de ochelari, vacanțe gratuite pentru tineri, profesori, părinți sau vouchere pentru biciclete).

Vești bune, vești rele. În toată această atmos­feră pre-electorală, dar și atât de provincială, ceva s-a întâmplat la nivel ma­croeconomic. Câteva vești bune și câteva rele. Cele bune sunt scăderea inflației (de la 5,46, în iunie, la 4,56, în iulie) și prognoza băncii centrale care indică un nivel de 3,5% la sfâr­șitul anului. Indicele ROBOR, care a urcat consistent de la începutul anului, s-a calmat, ba chiar a scăzut spre liniștea, chiar și pe termen scurt, a debitorilor cu împrumuturi în lei și dobândă variabilă. BNR a păstrat dobânda de poli­tică monetară neschimbată (2,5%), în cel mai clasic spirit al toropelii de vară, iar cursul de schimb nu a avut fluctuații semnificative.

Însă semnalele de alarmă nu aveau cum să lip­sească. De exemplu, datele privind încetinirea creș­terii economice. Banca centrală și instituțiile inter­na­ționale anticipează o creștere care se va opri anul acesta la 4%, numai Comisia Națională de Prognoză a rectificat nivelul de creștere la 5,5%. Întâmplător, exact cifra pe care se bazează construcția bugetului de stat din acest an. Drept urmare, Guvernul a putut să facă o așa-zisă rectificare pozitivă și chiar să crească deficitul bugetar nominal. Marea problemă va veni spre sfârșitul anului, dacă se va dovedi că ritmul creșterii economice este mai mic și, ca atare, și veniturile bugetare vor fi mai reduse.

O altă problemă vine chiar de la rectificarea bu­getară. Cel mai rău lucru nu este că rectificarea în­calcă toate regulile privind responsabilitatea fis­cală, ci faptul că structura cheltuielilor bugetare s-a schimbat, după cum arată chiar Consiliul Fiscal. În sensul că a crescut mult ponderea așa-numitelor cheltuieli rigide, adică a cheltuielilor cu salariile, pensiile și asistența socială. Ceea ce înseamnă că, dacă dinamica economiei va fi sub așteptările declarate ale oficialilor guvernamentali, bugetul nu are spațiu de manevră pentru a ajusta cheltuielile.

Dar cel mai fierbinte moment al verii, cu o mai mare relevanță în peisajul societății românești decât orice indicator macroeconomic, a fost acela în care Guvernul a lansat un fel de proiect de lege a pensii­lor – de fapt, o construcție preponderent politică și destul de puțin tehnică. Adică este cons­truită pe promisiuni nesustenabile de creștere a pen­siilor și pe o serie de facilități acordate pensio­narilor.

De fapt, acest proiect al legii pensiilor pare a fi, mai degrabă, o mișcare politică menită să pună în dificultate opoziția. Câș­tigurile ispititoare pentru pensionari sunt preconi­zate pentru anul 2021, adică după alegerile parlamentare din anul 2020. În același timp, dacă, după următoarele alegeri, opoziția va deține majoritatea parlamentară și Guvernul, iar aceste promisiuni exa­gerate nu vor fi respectate, ele vor deveni o plat­formă pentru atacurile politice.

Ce se va întâmpla în toamnă în economia româ­nească? Stimulentele fiscale și cele salariale au fost epuizate. Guvernul nu mai promite reduceri de impozite și taxe și nici creșteri de salarii. Singurul angajament rămâne acela privind creșterea punctului de pensie, începând din septembrie 2019.

Companiile vor trebui să activeze într-un mediu diferit față de anii trecuți. Creșterea economică înce­tinește, iar acest lucru va atinge toate companiile, prin faptul că vor fi creșteri mai mici ale cifrei de afaceri pentru majoritatea dintre ele. În plus, anul viitor va avea dublă însemnătate, din punct de vedere politic. Vor fi două rânduri de ale­geri, cele europarlamentare și cele prezidențiale. Chiar dacă situația bugetară se înrăutățește, este exclus ca, anul viitor, guvernanții să decidă creșterea taxelor sau a impozitelor și nicio reformă a adminis­trației publice, centrale sau locale nu va avea loc.

Soluții din joben. De aceea, este de așteptat ca deficitul bugetar să fie reglat din scăderea investi­țiilor publice. De altfel, actualul guvern a prezentat o listă cu proiecte de investiții de anvergură, care ar trebui derulate în parteneriat public-privat, proiecte care sunt de-a dreptul neverosimile.

Analiștii bancari anticipează că România se va împrumuta mai scump, începând cu această toamnă, ceea ce va crește costurile bugetare și așa mult mai mari în dinamică decât veniturile.

În fine, va trebui să vedem care vor fi efectele ma­ni­festației din 10 august asupra economiei. Sau, mai exact, care va fi percepția investitorilor cu pri­vire la riscul de țară. În funcție de acest indicator esențial vom mai avea investiții străine în următorul an.

Constantin Rudnițchi, realizator de emisiuni la Radio RFI România și la TVR1. De asemenea, a fost redactor-șef adjunct al revistei economice Capital.
← Close