Performanțele Nvidia depășesc orice imaginație. Ca o precizare, nu facem o recenzie de produs și nu ne referim la plăcile grafice Nvidia atât de îndrăgite de cei pasionați de jocurile pe calculator, ci la dinamica acțiunilor acestei companii, fondate în urmă cu 30 de ani în Silicon Valley.
Într-o singură zi, prețul Nvidia Corporation a sărit cu 25%, după publicarea rezultatelor financiare pe primul trimestru (din 2024, în calendarul financiar american), parțial mai slabe decât cele din primele trei luni ale anului trecut. Cum de s-a întâmplat așa? Compania pretinde, după cum informează Financial Times, că este singura capabilă să satisfacă pe deplin cererea dezvoltatorilor de inteligență artificială, noul miraj al investitorilor și nu numai.
Sună un pic pretențios și arogant, dar cert este că investitorii au crezut fiecare cuvințel. La începutul săptămânii trecute, acțiunile Nvidia erau mai valoroase cu peste 170% față de primele zile ale anului. Insistând încă un pic pe cifre, promisiunile sunt dublate de un estimat al vânzărilor pe următorul trimestru ce depășește cu 50% așteptările analiștilor.
Mai toate companiile asupra cărora inteligența artificială iradiază într-o măsură mai mică sau mai mare au avut de câștigat în ultimele șase luni, alături de întregul sector tech, ca să fim sinceri până la capăt. Luăm acest reper temporal pentru că, în noiembrie anul trecut, OpenAI, o organizație sprijinită masiv de Microsoft, a lansat cu un succes nesperat ChatGPT – roboțelul software care știe să răspundă mai bine decât omul aproape la orice întrebare. Înainte de acest moment, AI părea o tehnologie de laborator, cu o aplicabilitate limitată în realitatea de zi cu zi a fiecărui individ.
Toți jucătorii din liga selectă a Big Tech au investit în această zonă, iar o parte din creșterea valorii de piață din ultimul timp se datorează acestui pariu. Păstrând proporțiile, puteți să observați că inclusiv comunicarea publică a companiilor românești s-a adaptat și forțează de multe ori utilizarea „nobilului“ acronim.
HUANG, INTELIGENȚA UMANĂ. Dar să revenim la Nvidia, companie al cărei rol în dezvoltările AI de azi este considerat crucial de BBC. Și acum apare o altă întrebare: cum a reușit un producător de plăci grafice cunoscut în anii ’90, mai ales în industria de jocuri, să facă acest salt? Meritul îi revine lui Jensen Huang, chief executive officer (CEO) și cofondator Nvidia. În paranteză fie spus, averea sa personală cunoștea la mijlocul lui mai o ascensiune mai rapidă decât a oricărui alt antreprenor din Silicon Valley. Huang a fost omul potrivit la locul potrivit în 2006, când a pariat toate resursele companiei pe procesoare grafice programabile, intuind potențialul inteligenței artificiale. Niște cercetători de la Stanford descoperiseră că un astfel de hardware este mult mai eficient în calcule matematice complexe decât procesoarele clasice.
Însuși ChatGPT a fost antrenat pe un supercomputer al Microsoft bine garnisit cu 10.000 de astfel de unități grafice programabile fabricate de Nvidia Corporation. Dincolo de poziționarea de marketing, compania condusă de Huang chiar a făcut o revoluție în materie de AI, în sensul că procesoarele sale – chiar dacă nu sunt nici pe departe ieftine – au permis companiilor mai mari sau mai mici, precum și mediului academic, să experimenteze și să testeze tehnologia pe care mulți o creditează cel puțin la fel de importantă ca Revoluția Industrială sau inventarea internetului.
Riscuri de natură etică. La fel ca orice moment de cotitură, și revoluția inteligenței artificiale ridică și serioase semne de întrebare de natură etică. Deși ele nu fac obiectul acestui text într-un mod direct, trebuie luate în calcul. Vocile care susțin tot mai des că avântul inteligenței artificiale ar trebui temperat pe fondul unui posibil impact negativ asupra pieței muncii ar putea avea la un moment dat un ecou, cu implicații de business directe.
Invers privind lucrurile, cine nu a intuit valul va avea parte de vremuri grele. Intel, care acum câteva decenii avea monopolul procesoarelor pentru PC, se află într-o asemenea situație. Partea frumoasă în acest sector (strict pentru spectatorii de pe margine) e că drumul de la glorie la decădere e incredibil de scurt. Iar decăderea Nokia e un exemplu de manual. Pentru a avea o imagine și mai clară, în ultimele 12 luni, valoarea acțiunilor Nvidia s-a dublat (în tandem cu averea lui Huang), în vreme ce Intel e mai „ieftin“ cu aproape 35%.
Și poate ar mai fi bine de știut că, în vremea goanei după aur din secolul al XIX-lea, nu aventurierii entuziaști plecați în căutarea metalului prețios sunt cei care s-au îmbogățit, ci producătorii de lopeți și echipamente necesare laborioasei munci. Evident, paralela e cu poziționarea producătorului american în toată această poveste. Un argument în plus: în ziua saltului Nvidia, și acțiunile unor producători japonezi de echipamente de testare pentru industria semiconductorilor au fost în creștere. Și probabil că nu e exagerat să spunem că Nvidia e unul dintre cei mai reușiți copii ai epocii AI. Cel puțin până azi.
