Prima sută de ani

Anul care tocmai a început stă, fără îndoială, sub semnul Marii Uniri: România aniversează un secol de existență ca „stat național unitar“, dacă e să folosim o sintagmă consacrată în limbajul istorici­lor. O primă expresie a festivismului ce ne așteap­tă în următoarele luni au apărut deja. Banca Națio­nală a României a introdus în circulație chiar de 1 ianuarie noile bancnote și monede, cu noua ste­mă a țării (adoptată în 2016). Vor urma cu sigu­ranță și altele.

Ce ne-a definit pe noi ca români în ultimul secol (sau primul, în funcție de cum privim lucrurile) și, mai ales, ce ar trebui să ne definească în urmă­toarea sută de ani reprezintă o preocupare și pentru revista NewMoney. Dincolo de înscrierea în trendul general, demersul este cât se poate de sincer. Împreună cu membrii Romanian Business Leaders (RBL), cea mai importantă organizație antreprenorială de la noi, vom merge în principa­lele orașe ale țării pentru a colecta idei, inițiative, gânduri, proiecte cu aplicabilitate locală sau na­ți­o­nală. Foarte pe scurt, campania își propune să identifice 100 de idei pentru dezvoltarea României în următoarea sută de ani – listă pe care inten­țio­năm să o înaintăm Guvernului și Președinției. (Știu, veți spune că va rămâne îngropată într-un sertar. Vom vedea.)

DIVERSE DIFERENȚE.  Prin ce se va deosebi această suită de propuneri de alte zeci de demersuri din același registru? Bazinul de selecție a idei­lor va fi format din elita antreprenorială a principalelor orașe – voci îndepărtate de „centru“ care se aud rar și în surdină. De altfel, reducerea decalajelor dintre București și restul regiunilor de dezvoltare va fi un capitol important al campaniei NewMoney și RBL. Prima întâlnire cu antreprenorii locali va avea loc în februarie la Iași. Vor urma evenimente la Vâlcea, Timișoara și Cluj-Napoca.

Discrepanțele dintre regiuni când vine vorba de Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor sau câștig salarial mediu sunt pe alocuri imense, dacă ne uităm pe cele mai recente date ale Comisiei Națio­nale de Prognoză. Vestea proastă este că nici în următorii trei-patru ani, lucrurile nu se vor îm­bu­nătăți semnificativ. De exemplu, nordul Moldo­vei va rămâne la fel de sărac până în 2021, cu un PIB pe cap de locuitor reprezentând doar 60% din media națională. Nota bene, PIB-ul per capita din zona București-Ilfov reprezintă peste 230% din media națională. Situația nu va fi neapărat mai bună în sud-vestul Olteniei sau în sudul Munteniei. Și în termeni de câștig salarial mediu, dife­rențele sunt mari (chiar dacă nu atât de frapante).

Contrastele au fost o hibă majoră și pentru România primului secol de existență. În primele decenii de după Marea Unire, „România stătea foarte bine la nivelul de sus al elitei și foarte rău la nivelul de jos al țărănimii“, observă istori­cul Lucian Boia în cartea „De ce este România altfel?“. „Din acest punct de vedere – continuă Lucian Boia –, Bulgaria (…) se prezenta mai echilibrat, urmare a faptului că ieșise de sub îndelun­gata stă­pâ­nire oto­mană fără o clasă de sus, fiind în mare so­cie­tate ță­ră­nească (…), iar țărănimea era, în ansamblu, mai «luată în seamă» de factorii de decizie.“

Și din perspectiva educației, discrepanțele erau uriașe. De exemplu, în 1930, doar 57% din lo­cui­torii României (cu vârsta de peste șapte ani) erau „știutori de carte“. Practic, doar un român din zece trecuse de nivelul școlii primare. Ce-i drept, în materie de educație (mai ales înaltă), România a făcut primii pași destul de târziu. La Praga se înființa o universitate cu 500 de ani înainte de apariția celor din Iași și București.

PROPUNERE APLAUDATĂ. Pe lângă reducerea decalajelor și îmbunătățirea sistemului de edu­cație, e ușor de bănuit că pe lista celor 100 de idei vor mai figura îmbunătățirea infrastructurii (eter­na problemă) și, nu în ultimă instanță, îm­prospătarea mediului politic sau, mai pe șleau, „schimbarea clasei politice“. Propunerea a fost formulată (în aplauzele audienței) de Florin Tal­peș, cofondator și CEO Bitdefender, cu ocazia lan­sării caravanei „Centenar 2018: 100 de idei pentru România“, în noiem­brie anul trecut.

Cu ocazia aceluiași eveniment, Iulian Stanciu, acționar și CEO al eMAG, lăsa de înțeles că, în următoarea perioadă, chiar decalajele (de data aceasta dintre România și restul Europei) vor fi sursa salvării noastre. Oricât de ciudată ar părea ideea, Iulian Stanciu are dreptate: creșterea sala­rii­lor până la convergența cu nivelul mediu european va fi o sursă constantă de dezvoltare eco­nomică. Cu alte cuvinte, norocul nostru că suntem rămași în urmă sau, pentru a-l parafraza pe Petre P. Carp, „România are atât de mult noroc, încât nu-i mai trebuie și oameni politici“.

Nu ar fi rău ca în următoarea sută de ani să ne bazăm mai puțin pe noroc. Caravana națională pe care o vom desfășura împreună cu Romanian Business Leaders este un pas în această direcție. Urmăriți-ne în 2018.