Probabil că multora dintre voi vă e greu să numiți măcar jumătate dintre miniștrii actualului guvern. În aceeași logică, nici numele premierului nu vă este foarte familiar. „«Cine?» – a fost reacția multor români în momentul în care Viorica Dăncilă a devenit al treilea premier în decursul a șapte luni“, scriu jurnaliștii publicației britanice The Economist într-unul dintre rarele articole dedicate României. Notorietatea nu e neapărat un criteriu al performanței, însă o cercetare sumară a CV-urilor membrilor cabinetului ne arată că aceste nume nici nu meritau cunoscute.
Mai departe, dacă facem abstracție de identitatea personajelor, temele venite dinspre Piața Victoriei sunt, de asemenea, marginale, total dezlegate de o minimă preocupare pentru (cu riscul de a repeta un mic clișeu) dezvoltarea României. Mult mai captivantă decât a urmări vorbele oricărui ministru mi s-a părut o experiență pe care am avut-o la Iași, în prima săptămână din februarie.
Așa cum am promis la început de an, revista NewMoney și-a început caravana națională „Centenar 2018: 100 de idei pentru România“, derulată alături de Romanian Business Leaders (RBL), iar primul popas a fost la Iași. O descriere amănunțită a evenimentului veți găsi în paginile acestei reviste. Preocuparea celor 70 de participanți la conferință pentru tema devenită, din păcate, clișeu (aceeași soartă nefericită a avut-o și sintagma „iubire de țară”) a fost, sincer, sinceră.
Unii dintre ei au venit, cum se spune, cu temele făcute de acasă, în sensul că au formulat proiecte concrete, precum coagularea unui hub medical la Iași.
CINEVA NE AUDE. Însuflețirea celor din sală în jurul celor „100 de idei“ care pot salva România în următoarea sută de ani nu a trecut neobservată de speakerii din București. „Oamenii sunt mult mai implicați decât în Capitală“, îmi mărturisea unul dintre vorbitori la sfârșitul conferinței. Dincolo de implicare, cu adevărat uimitor a fost optimismul participanților. Mai toți vorbeau cu convingerea că, într-o bună zi, cineva chiar va ține cont de ideile lor.
Ușor de bănuit, o bună parte din discuție s-a concentrat pe importanța strategică a unei autostrăzi care să lege Moldova de vestul României. Dragoș Neacșu, șeful Erste Asset Management, a subliniat că nici măcar nu este o idee nouă, aceasta fiind formulată pentru prima dată în proiectul politic al pașoptiștilor. Până la construirea unei autostrăzi, Dragoș Roșca, președintele RBL și investitor privat, crede că zonele sărace (Nord-Est este cea mai săracă) trebuie să se concentreze mai mult pe atragerea de investitori români, nu doar străini.
Este ceva ce poate fi făcut, de mâine dimineață, fără sprijin guvernamental. Precedentul a fost creat de soții Talpeș, acționari majoritari ai grupului de software Bitdefener, care a deschis birouri în mai multe orașe din țară, inclusiv la Iași. În felul acesta, toată lumea este câștigată. În orașele mai puțin dezvoltate se creează locuri de muncă, iar companiile cu criză de personal au acces la resurse umane cu un cost rezonabil.
Un tânăr din audiență spunea că, în loc să așteptăm (la nesfârșit) să ne lege o autostradă, am putea începe demersuri pentru o unire sufletească. Iar dezbaterea în jurul valorilor a fost poate mai antrenantă decât cea în jurul infrastructurii. Același Dragoș Roșca a povestit cum, înainte vreme, l-a frapat mesajul unui partid care încerca să-și racoleze adepți cu promisiunea că oricine va primi carnetul de partid va ajunge „om“. Este vorba fără îndoială de partidul de guvernământ. În opinia sa, părinții sunt obligați să contracareze astfel de mesaje și să le explice copiilor încă de mici că succesul se obține greu, cu „18 de ore muncă pe zi.“
HAI ACASĂ! O altă temă importantă a reprezentat-o readucerea în țară a oamenilor valoroși care au emigrat mai ales în ultimul deceniu și stoparea hemoragiei de talente de acum înainte. Acest fenomen (migrația) este subiect de siguranță națională, după cum spunea Alexandru Gârmacea, acționarul majoritar al producătorului de tâmplărie PVC Barrier, într-un articol pregătitor evenimentului de la Iași, publicat de NewMoney. Oprirea exodului e un deziderat ușor de enunțat, dar greu de transformat în realitate. Totuși, câteva argumente care să-i convingă pe românii din Diaspora să se repatrieze se găsesc: România e, totuși, locul în care o carieră într-o corporație poate fi construită mai ușor decât în orice piață dezvoltată. De asemenea, salariile pentru funcțiile de conducere sunt, pe alocuri, la nivel european.
În esență, supraviețuirea României în următorul secol ține de desprinderea pe cât posibil de discursul și „valorile“ clasei politice. Altfel spus, a nu cunoaște componența guvernului nu e nici pe departe un semn de ignoranță, ci o formă de autoapărare, de evitare a unei lumi artificiale, în favoarea preocupărilor sănătoase.
