Suferința investitorilor de pe Wall Street va continua să se adâncească în perioada următoare, arată un studiu care analizează 56 de crize din ultimii 150 de ani. În schimb, piața de capital românească nu o duce rău deloc, potrivit unei analize a primelor șase luni din 2022, realizată de Bursa de Valori București (BVB). Câteva „de ce“-uri sunt explicate în rândurile de mai jos.
Nu mai e un secret pentru nimeni că bursa americană a intrat în ceea ce tehnic se numește „bear market“. La mijlocul lui iunie, S&P 500 – unul dintre principalii indici, cel care măsoară performanța a 500 de companii americane de talie mare – scăzuse cu peste 20% față de vârful atins în ianuarie 2022. De atunci, lucrurile și-au mai revenit, cel puțin aparent.
Bancherii de la Société Générale, o mare bancă din Franța, citați de Financial Times, sunt însă de părere că S&P 500 mai are loc de cădere. Aceștia prevăd că fundul prăpastiei va fi atins la sfârșitul acestui an, când indicele va fi cu 35-40% mai ieftin decât în ianuarie. Perspectivele sunt atât de sumbre pentru că politica băncii centrale americane (Fed) de creștere treptată a dobânzilor ar putea genera stagflație – o combinație toxică între inflație ridicată și creștere anemică sau chiar recesiune.
Datele lor arată că în nicio altă criză majoră din ultimul secol și jumătate scăderea nu a fost mai mică de 30%. Recordurile au fost marcate de Marea Depresie din 1930-1932, când piața a intrat la apă cu peste 80%, și de criza financiară din 2007-2009, când prețul acțiunilor a scăzut cu aproape 60%.
Nici investitorii din vestul Europei nu au avut o viață mai simplă. În primele șase luni ale anului, Stoxx 600 (un indice care măsoară randamentul dat de 600 de companii europene de dimensiuni mari, medii și mici) a scăzut cu 20%. De asemenea, FTSE Emerging Markets (reflectă evoluția celor mai lichide companii din piețele emergente) a pierdut aproape 15% din valoare, iar MSCI Frontier Markets (oglindește activitatea unor companii mari și medii din Africa, Europa de Est sau Asia) are un discount de peste 20%.
Creșterea. Bursa de la noi, în schimb, a crescut cu 1% între ianuarie și iunie 2022. E vorba mai precis de performanța indicelui BET-TR, care măsoară evoluția celor mai lichide 20 de companii de pe piața de capital, inclusiv câștigurile din dividende. Printre ele se numără OMV Petrom, Romgaz, Fondul Proprietatea, BRD – Société Générale, Banca Transilvania sau MedLife. Evident, e o creștere simbolică, însă vestea bună vine din faptul că acțiunile nu s-au prăbușit, așa cum mulți se așteptau.
Fără urmă de îndoială, marile câștigătoare au fost unele companii din domeniul energiei, ale căror profituri au explodat pe fondul creșterilor de preț la petrol, gaze naturale și energie electrică. De exemplu, acțiunile Romgaz valorau la final de iulie cu peste 15% mai mult decât la începutul anului.
O analiză a BVB arată că stăm bine și în alte privințe. Dacă ne uităm strict la segmentul acțiunilor, volumul mediu tranzacționat într-o zi s-a ridicat la 12 milioane de euro, în intervalul ianuarie-iunie. Extremele au fost atinse în ianuarie (tranzacții zilnice de peste 20 de milioane de euro), respectiv în aprilie (5 milioane de euro pe zi). Tranzacțiile cu toate instrumentele disponibile pe bursă – acțiuni, obligațiuni, produse structurate, unități de fond – s-au ridicat la o valoare de 22 de milioane de euro pe zi, cu 60% mai mult față de ianuarie-iunie 2021. Aproximativ aceeași a fost și creșterea numărului de ordine de vânzare și cumpărare (peste 800.000) introduse de investitori în această perioadă.
BVB vs NYSE. Bursa românească e în continuare o piață foarte mică – probabil că de aici i-a și venit salvarea. Ca o comparație, doar pe NYSE, principala bursă din SUA, pe 25 iulie 2022, ziua în care am scris acest text, s-au tranzacționat acțiuni în valoare de peste 9 miliarde de dolari.
În materie de număr de investitori, în vreme ce NYSE este o destinație pentru întreaga planetă (inclusiv pentru tinerii care „pariază“ câțiva dolari pe o aplicație instalată pe telefonul mobil), bursa românească e mai degrabă o preocupare exotică. Potrivit celor mai recente date publicate de Fondul de Compensare a Investitorilor, în martie 2022 erau aproape 88.000 de investitori. E adevărat că numărul lor a crescut cu peste 18.000 față de martie 2020, dar tot puțini sunt. Altfel spus, sumele relativ mici puse în joc nu permit nici creșteri, dar nici scăderi spectaculoase.
La polul celălalt, în 2020 și 2021, stimulentele cu care Fed a inundat economia au umflat în mod nejustificat prețul multor active americane. De exemplu, acțiunile Tesla s-au scumpit de 12 ori între primăvara lui 2020 și noiembrie 2021. Cumva, scăderile din primele șase luni și cele viitoare nu înseamnă altceva decât o întoarcere la normalitate.
