E mult prea devreme pentru a trage toate concluziile legate de una dintre cele mai spectaculoase scurgeri de informații din istoria corporatistă recentă – „Uber Files“. De altfel, scandalul este departe de a se fi stins – lucru perfect explicabil după ce au fost scoase la iveală peste 124.000 de documente despre manevrele mai puțin ortodoxe ale companiei care și-a propus să schimbe din temelii industria taximetriei. E mai degrabă momentul pentru câteva întrebări.
Înainte de toate, cum se explică faptul că Mark MacGann, fost angajat al Uber și un experimentat al industriei lobbyului, a scurs secretele către ziarul britanic The Guardian după cinci ani de când încetase să mai lucreze pentru compania americană de ride hailing? În plus, în documentele scoase la lumină, apar indicii că MacGann însuși a fost parte din presupusele nereguli asupra cărora chiar el atrage atenția. Avertizorul de integritate spune că remușcările care i-au măcinat conștiința în tot acest timp au stat la baza dezvăluirilor.
Mai departe, de ce nu a renunțat să mai lucreze pentru Uber din moment ce din prima zi a observat că regulile privind confidențialitatea sunt luate în derâdere? După ce a ieșit din aeroportul din Londra unde aterizase, i-a scris unui manager de top din cadrul companiei că este în trafic și se apropie. „Te urmăresc pe «Heaven» – deja am văzut ora estimativă de sosire!“, a fost răspunsul care i s-a întors. „Heaven“ era numele de cod al unui instrument pe care angajații îl foloseau pentru a supraveghea mișcările în timp real ale oricărui client din lume.
ARMA SECRETĂ. Unul dintre VIP-urile expuse după izbucnirea scandalului Uber este actualul președinte francez, Emmanuel Macron. Din dezvăluiri reiese că, pe vremea când era ministru al economiei, s-a transformat într-o veritabilă armă secretă a Uber. MacGann se apropiase atât de mult de Macron, încât i-a cerut ajutorul în timp ce autoritățile franceze efectuau un control la sediul companiei sau i s-a plâns în legătură cu o aparentă interzicere a serviciilor Uber la Marsilia. Ulterior, avertizorul de integritate l-a ajutat pe Macron să strângă bani pentru campania prezidențială din 2016, pretinzând că acest gest nu a avut nicio legătură cu Uber. Și acum, întrebarea: de ce îl pune și pe președintele Franței la stâlpul infamiei, dacă pretinde că apropierea de el devenise sinceră?
Potrivit documentelor scurse, Uber dezvoltase o metodă de inducere în eroare a poliției. Mai concret, în cazul unui control al autorităților la sediul companiei, angajații Uber aveau posibilitatea să blocheze accesul la serverele companiei, în așa fel încât ofițerii să nu poată verifica informații sensibile, precum listele de șoferi. Metoda, denumită intern „kill switch“, a fost folosită, se pare, în Canada, Belgia, India, România, Ungaria și Franța. Legat de controlul din România, despre ce episod este vorba? Ca o notă de subsol, primul chief executive officer (CEO) al Uber pe piața locală, numit în primăvara lui 2015, a fost Nicoleta Schroeder, fiica lui Gelu Diaconu, șeful ANAF în acel moment.
Într-un schimb de mesaje, Travis Kalanick, controversatul CEO al Uber, cel care a părăsit compania în 2017, încerca să-i liniștească pe alți directori din cadrul companiei, îngrijorați că șoferii Uber trimiși la un protest în Franța ar putea deveni victimele șoferilor de taxi. „Cred că merită. Violența garantează succesul“, scria Kalanick. Dacă intenția de a provoca violență cu bună-știință se va dovedi adevărată, ce consecințe legale vor decurge de aici? Un purtător de cuvânt al lui Kalanick a răspuns că fostul executiv nu a sugerat niciodată ca Uber să obțină orice avantaj cu prețul rănirii șoferilor.
Și o întrebare retorică: până unde merge practica marilor companii în a influența decizia politică, prin oameni cu pregătirea și relațiile lui MacGann? Fostul angajat al Uber a lucrat, printre altele, pentru compania de lobby Webber Shandwick and Brunswick, a condus DigitalEurope, o asociație care reprezintă interesele unor companii precum Apple, Microsoft sau Sony. MacGann, care știe mai multe limbi străine, a fost și vicepreședinte al New York Stock Exchange.
ȘTERGEREA TRECUTULUI. Toate răspunsurile pe care Uber le-a dat pentru acuzațiile rezultate din acest scandal au avut un punct comun: compania s-a transformat radical din 2017, în mandatul actualului lider – Dara Khosrowshahi. „Nu ne-am cerut și nu ne vom cere scuze pentru comportamentul din trecut, care nu este deloc în linie cu valorile noastre actuale“, a afirmat un purtător de cuvânt al Uber. Practic, tot ce s-a petrecut înainte de 2017 este șters cu buretele.
Interesant e că nici răspunsul bursei nu a fost cel bănuit. Acțiunile Uber au suferit o mică scădere după apariția dezvăluirilor, nesemnificativă în comparație cu declinul de aproape 60% din ultimul an.
ACTUALIZARE. Chiar înainte de a trimite textul la tipar, una dintre întrebări și-a găsit răspunsul. Potrivit Rise Project, platformă de investigații implicată în analiza dosarelor Uber, cu trei zile înaintea Crăciunului din 2015, biroul central de la București a fost vizitat de polițiști, însă accesul la servere le-a fost întrerupt, prin „kill switch“.
