Cum se ceartă giganții          

O licitație de 10 miliarde de dolari derulată de Pentagon a dat naștere unui adevărat război între două companii-gigant, Amazon și Microsoft. Sunt interesante culisele și acuzațiile care au existat în jurul acestui contract, pentru că ne arată că la mize mari și controversele sunt de același nivel.

Care este povestea? Recent, Amazon a contestat decizia Ministerului Apărării al Statelor Unite de a oferi un contract de 10 miliarde de dolari companiei Microsoft. Contractul se va derula în următorul deceniu și își propune să modernizeze aplicațiile informatice ale armatei într-un sistem girat de inteligența artificială.

Contractul este contestat, păstrând proporțiile, aproape ca în România. Cu acuzații de intervenție politică și cu suspiciuni privind alcătuirea unui caiet de sarcini „cu dedicație“.

 

Favorită. Compania Amazon era văzută ca fa­vo­rită pentru câștigarea contractului cu Pentagonul. Motivele erau evidente pentru specialiști. Pe de o parte, pentru că Amazon avea deja un contract în derulare cu CIA în materie de cloud, din anul 2013, și, pe cale de consecință, compania avea o serie de niveluri de securitate mai mari decât concurenții ei. Pe de altă parte, Amazon domină piața americană de cloud, având o cotă de 47%. Concurenții compa­niei conduse de Jeff Bezos sunt Microsoft, cu o cotă de piață de 22%, și, parțial, Google, care are o cotă de piață de numai 7%, conform datelor prezentate de o im­portantă bancă de investiții.

Amazon Web Services, ramura companiei în domeniul tehnologiei, a avut vânzări în ultimul an de 32 de miliarde de dolari, cu contracte atât cu mediul privat, cât și guvernamentale. În aceste condiții, spe­cialiștii se așteptau ca licitația derulată de Ministerul Apărării să fie adjudecată de Amazon.

Surprinzător, contractul a fost câștigat de Microsoft. Imediat, Amazon a contestat decizia și a acuzat, inclusiv, influențe politice. Reprezentanții companiei au arătat că în procesul de achiziție au existat prejudecăți, deficiențe clare și erori. Amazon susține că aceste probleme ar trebui reexaminate.

Într-o carte publicată de un fost oficial american se arată că Donald Trump, președintele Statelor Unite, i-ar fi cerut ministrului apărării, James Mattis, să defavorizeze compania Amazon, dar acesta nu ar fi ascultat cererea. Adversitatea lui Trump față de Amazon sau, mai precis, față de Bezos este mai veche și este cauzată de faptul că Bezos este pro­prietarul publicației The Washington Post, un ziar critic la adresa președintelui american.

Lucrurile sunt, însă, mai complicate. Amazon nu este singura firmă care a contestat derularea licita­ției. O altă companie de anvergură, Oracle, a criticat vehement faptul că Amazon a derulat în ultimii ani un contract de consultanță exact cu funcționarii de la Departamentul de Achiziții de la Pentagon, cei care pregăteau caietul de sarcini al licitației. De aceea, Oracle a acuzat chiar că Pentagonul organi­zează o licitație „cu dedicație“ pentru Amazon.

Mai mult chiar, Oracle și IBM au derulat o campanie legală de lobby în care au pledat pentru a nu se alege doar o singură companie, susținând ideea că acest lucru ar înăbuși inovația. Cu toate acestea, ideea nu a fost îmbrățișată de Ministerul Apărării.

Nemulțumiri. Pentru Microsoft, adjudecarea contractului aduce o creștere a cotei de piață, dar și în ochii investitorilor pe bursă. În urmă cu un an, era greu de crezut că Microsoft va putea câștiga licitația, dar acum compania constată că proaspătul contract vine la pachet cu creșterea costurilor și cu o serie de controverse în interiorul companiei.

De exemplu, unii angajați ai Microsoft au protestat față de acest contract pe motiv că are valențe militare și ajută SUA să devină și mai letale. Conducerea companiei a replicat spunând că angajații nemulțumiți pot cere să se mute în alte servicii. Dar lucrurile nu par atât de simple, pentru că ar putea fi vorba despre mii de salariați care, pe peri­oada deru­lării contractului, ar putea fi dislocați în alte departamente. Oricum ar fi însă, contractul este bine văzut de specialiști și de investitori, fiind considerat un succes al companiei și un bun prilej pentru o consolidare a pieței de cloud.

La ora redactării acestui material, situația contes­tației înaintate de Amazon nu era cunoscută. Indiferent de continuarea acestui contencios, se impun o serie de concluzii. Pentru cei care vor fi tentați să facă o analogie cu situația din România, trebuie spus că există diferențe semnificative. Pe de o parte, miza contractului. Valoarea de 10 miliarde de dolari în 10 ani este mult diferită de licitațiile din România. Pe de altă parte, mai important, în SUA există instituții care au un grad de independență față de zona poli­tică. Astfel că, la un moment dat, ne putem aștepta ca eventualele nereguli sau interferențe să fie investigate de instituțiile specializate.

În România, avântul Direcției Naționale Antico­rupție (DNA) a fost tăiat de politicienii de stânga. De aceea, toate controversele din jurul unui contract de 10 miliarde de dolari ține de exercițiul de­mocratic al societății. Rezolvarea lor face parte din mecanismul de funcționare a economiei.

Constantin Rudnițchi, realizator de emisiuni la Radio RFI România și la televiziunea Profit.ro. De asemenea, a fost redactor-șef adjunct al revistei economice Capital.