Compromisul în favoarea clientului­­

Întrebarea este: pot companiile să ajute populația în lupta cu inflația? Răspunsul este complicat. Mass-media prezintă, îndeobște, extremele din mediul de afaceri: companii care obțin profituri excepționale în condițiile crizei (cele din industria energetică sau băncile) sau firme aflate în dificultate din cauza costurilor tot mai mari și care sunt obligate să-și restructureze activitatea. În general, așteptările publicului privind lupta cu inflația sunt legate de stat. Populația și firmele așteaptă decizii ale administrației care să vină în ajutorul lor. În ultimii ani, statele nu au ezitat să ia măsuri prin care au ajutat și companiile, și an­ga­jații. Au fost atât de generoase, încât banii arun­cați pe piață se întorc în momentul de față chiar împotriva celor care i-au primit, prin inflație.

Să revenim. Pot face companiile ceva pentru cetă­țeni în lupta cu inflația? În România, unele firme au fost prinse la mijloc între consumatori și stat. Furnizorii de energie electrică au fost obligați să-și finan­țeze clienții, pentru că statul le-a plătit cu în­târziere dife­rența dintre factura achitată de consumator și ta­riful la care ei au achiziționat energia. Unii furnizori au fost obligați să iasă din piață, alții au apelat la cre­dite bancare sau de la firma-mamă pentru a pu­tea rezista în fața întârzieri­lor de plată ale statului.

În alt registru, au fost situații în care reprezen­tanții statului au cerut companiilor (din sectorul energe­tic) să acompanieze unele scăderi ale prețurilor cu amănuntul. Este cazul reducerii prețului la pompa de benzină. În Franța, companiile de distribuție au răspuns cererii administrației de a contribui la reducerea prețului carburanților. În România s-a întâmplat la fel, diferența fiind că firmele au putut să-și scadă cheltuielile din obligațiile fiscale pe care le aveau către bugetele de stat.

SOLUȚIE FRANCEZĂ. Există și sectoare care s-au implicat mai activ în lupta cu inflația. Este vorba despre zona comercială. Nu în România, ci în Franța. Concret, Carrefour a aplicat încă din luna mai un program prin care consumatorii aveau la dispoziție o listă cu 30 de produse care toate, îm­preună, cos­tau 30 de euro. La sfârșitul lunii august, aceeași re­țea de magazine a început să pună în aplicare, în Franța, pro­gramul de blocare a prețurilor pentru 100 de produse pe o peri­oadă de 100 de zile, adică până la sfâr­șitul lunii no­iembrie. Produsele de pe listă sunt dintre cele mai diverse, atât mărfuri alimentare de strictă necesitate, cât și produse de igienă personală.

Toate cele 100 de produse sunt, de fapt, mărci proprii, ceea ce explică opțiunea curajoasă a rețelei de magazine. O întrebare pe care o pot avea furnizorii români către marile rețele comerciale este: cum pot „îngheța“ prețurile, în condițiile unei inflații în creștere? Răspunsul este tocmai pentru că produ­sele sunt de fapt mărci proprii ale magazinului, dar, chiar și în aceste condiții, rețeaua comercială trebuie să aibă o negociere dură cu producătorii care livrează marfa vândută sub marca proprie a magazinului.

CONTROVERSĂ APRINSĂ. Subiectul este sensibil și în România, în sensul că de ani la rând există un ade­vărat război între furnizorii de produse și marii retaileri. Fiecare dintre părți se acuză reciproc: pro­ducătorii români spun că nu sunt primiți pe rafturile hipermarketurilor, iar repre­zentanții marilor rețele comerciale se scuză expli­când că unii furnizori autohtoni nu au capacitatea de a livra marfa în cantitatea și la calitatea cerute.

Acum, în plină criză, controversa este și mai aprinsă. Producătorii români și-ar dori o lege (eventual, europeană) care să îi oblige pe decidenții din marile rețele să îi primească pe rafturile magazi­ne­lor. Invers, reprezentanții marilor rețele comerciale arată că orice prevedere legală trebuie să se bazeze pe realitatea din economie. Este un conflict vechi de cel puțin două decenii, care se manifestă și în eco­no­miile occidentale, iar până acum soluțiile, chiar și cele de la nivel european, au fost imperfecte.

Carrefour nu este singurul retailer care a adoptat o politică de luptă cu inflația. Tot în Franța, lanțul de magazine Leclerc a anunțat reduceri de prețuri egale cu inflația pentru un pachet de 100 de produse, cele mai folosite de consumatori. Doar că programul prevede ca de reduceri să beneficieze clienții care au un card de fidelitate. Ceea ce este o altă abordare. Este evident că bătălia cu inflația a rețelelor comerciale include și o campanie de marketing. Dar consumatorii nu pot fi decât mulțumiți dacă 100 de produse au același preț timp de 100 de zile. Este o per­formanță acum, când inflația este la un nivel ridicat.

În România, la sfârșitul verii, nu existau astfel de campanii de luptă cu inflația sau de marketing. Dim­potrivă, cel mai mare lanț de magazine îi avertiza pe consumatori, la începutul lunii septembrie, că unele produse de brand nu se vor mai găsi pe rafturile ma­gazinului. Expli­ca­ția a fost că unii furnizori au dorit o creștere a pre­țului pe care rețeaua comercială nu a acceptat-o.

Ceea ce ne arată, încă o dată, că piața româ­nească este încă departe de cea occidentală. Acolo, războiul prețurilor dintre producători și comercianți a fost înlocuit cu compromisul în favoarea clientului.

Constantin Rudnițchi, realizator de emisiuni la Radio RFI România și la televiziunea Profit.ro. De asemenea, a fost redactor-șef adjunct al revistei economice Capital.