Traversează America o criză bancară? După cele petrecute în ultimul weekend din aprilie, răspunsul e dincolo de orice dubiu. După o agonie prin care a trecut după colapsul Silicon Valley Bank din martie, First Republic Bank – apropo, tot o bancă din California – a fost preluată într-o operațiune-fulger de salvare de JPMorgan Chase, cea mai mare instituție de credit din Statele Unite. Și, dincolo de detaliile care însoțesc această tranzacție, poate mai importante sunt cauzele.
Este al doilea cel mai mare colaps din istoria bankingului american, după cum punctează The Wall Street Journal, dacă e să judecăm după valoarea activelor. Primul pe infamul podium continuă să fie ocupat de Washington Mutual. Și această bancă a fost preluată tot de JPMorgan. Totodată, este a treia mare lovitură pe care sistemul o primește în doar două luni, după căderea Silicon Valley Bank și a Signature Bank. La fel ca în cele două cazuri precedente, retragerile masive de numerar sunt cele care au instalat haosul. În momentul în care First Republic a anunțat că valoarea cumulată a retragerilor din primul trimestru s-a ridicat la 100 de miliarde de dolari, acțiunile băncii au început să scadă cu zeci de procente pe zi. Cel mai concludent e că, dacă la început de februarie o acțiune FRB valora 150 de dolari, pe 1 mai putea fi cumpărată pentru doar 3-4 dolari.
FILMUL EVENIMENTELOR. Autoritățile americane în frunte cu Federal Deposit Insurance Corporation (FDIC), un fond de garantare a depozitelor, s-au alertat mai ales de teamă ca panica să nu cuprindă întregul sistem bancar. În ultimele zile ale lui aprilie, inclusiv în weekend, guvernul Statelor Unite a cerut mai multor bănci mari să preia depozitele și activele băncii aflate în dificultate, parțial sau integral. Reacția nu s-a lăsat întârziată. Se pare că au existat mai multe oferte, însă JPMorgan Chase, cea mai mare bancă din Statele Unite, a câștigat cursa finală. Ce va câștiga și ce va pierde rămâne de văzut. Pe de altă parte, FDIC o va ajuta să acopere o parte din pierderi.
JPMorgan nu era cu totul străină de poveste, pentru că în urmă cu o lună, alături de alte bănci, a făcut un depozit semnificativ în conturile First Republic, într-o încercare de recâștigare a încrederii. Cele 11 bănci au depus împreună 30 de miliarde de dolari, însă liniștea nu a fost restabilită. Banca avea în momentul preluării depozite în valoare de 100 de miliarde de dolari (inclusiv banii băncilor deponente), o valoare egală cu cea a retragerilor survenite în martie.
De notat că deponenții migrează către băncile mari, mai ales în cazul celor cu depozite peste valoarea garantată, care de la criza din 2007-2009 se situează la 250.000 de dolari per cont per bancă.
Iar acum, datorită tehnologiei, transferurile se fac imediat, fără să mai fie necesară deplasarea fizică la sediul băncii. Și, deși au rezerve de numerar mai însemnate decât băncile mici și mijlocii, marii creditori nu au însă niciun interes ca panica să se extindă la nivelul întregului sistem, scenariu care nu mai pare deloc fantezist. Din 2018, băncile mici, cu active de sub 250 de miliarde de dolari, nu mai sunt obligate de autoritățile de reglementare să păstreze rezerve de numerar de cel puțin 10% din active, așa cum se întâmpla anterior. Noua criză bancară americană a readus în discuție nevoia de a înăspri la loc normele de reglementare.
Modelul de business pe care a mers First Republic e depășit în actualul context de piață. Obișnuia să acorde credite imobiliare cu valori mari la dobânzi reduse. Pe de o parte, în noile condiții – după ce Federal Reserve a înăsprit măsurile de politică monetară pentru a contracara inflația –, aceste dobânzi sunt insuficiente. Pe de alta, deponenții au făcut presiuni să li se plătească dobânzi mai bune pentru a rămâne la First Republic. Este o menghină strânsă din care, mai ales pe fondul unor retrageri masive, nu prea poate scăpa nimeni.
SUSPECȚI DE SERVICIU. Partea și mai proastă este că furtuna nu se va opri aici. Și alte bănci regionale, precum Western Alliance, au primit un vot de neîncredere de la investitori, scăderile acestora pe bursă fiind de asemenea însemnate, de 40-50%. Hemoragia de depozite a fost însă redusă în comparație cu ce s-a petrecut la First Republic. Pot statul și marile bănci să salveze la nesfârșit băncile în dificultate? Până acum a funcționat. Ideea este că o parte din pierderi sunt acoperite din vânzarea unor active ale băncii – de acord, uneori la prețuri proaste, din dorința de a le vinde rapid –, dar și cu ajutorul FDIC. Tot până acum, băncile mari par la adăpost, neafectate în niciun fel de problemele celor din a doua ligă.
La First Republic, lucrurile au revenit la normal imediat după criza din weekend, când banca a început să funcționeze ca parte din JPMorgan. Business as usual. Și să sperăm că, pentru o vreme, clasamentul celor mai mari colapsuri bancare va rămâne neschimbat.
