Toate rapoartele serioase publicate la sfârșitul anului trecut indicau câteva riscuri pentru economia globală. Primul, inevitabil, era războiul comercial dintre SUA și China, aflat în plină derulare și pentru care nimeni nu avea un răspuns când și cum ar putea să se încheie. Al doilea, inevitabil, era Brexitul, văzut ca un element necunoscut pentru viitoarele relații comerciale dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie.
La acestea se adăugau temele privind impactul noii economii și, inevitabil, cele referitoare la schimbările climatice. Interesant este că toate riscurile anticipate la sfârșitul anului trecut au pălit astăzi în fața unuia neașteptat, imposibil de prevăzut și complicat de oprit: virusul.
Iată cum apariția unui virus poate pune în umbră toate previziunile sfârșitului de an. Toate riscurile anticipate pentru anul 2020 pălesc în fața realității și a unui risc total neașteptat. Un virus care nici acum nu se știe de unde a început și unde se termină și dacă nu cumva va duce economia globală spre una din cele mai mari temeri, recesiunea.
Dacă, totuși, economia mondială va reuși să scape de recesiunea cauzată de coronavirus, va da peste multe alte probleme. Printre care vechile și noile întrebări privitoare la evoluția industriei auto și a celei de comunicații. Sunt două „castane fierbinți“ pentru anul 2020.
Industria auto mondială se confruntă cu mari provocări. Anul acesta, piețele importante – SUA, China și Europa – vor încetini. Piața Europei de Vest a ajuns aproape de vânzările de dinaintea crizei, iar cea chineză ar putea intra într-un ușor declin.
Scădere cu încă 2%. În total, este prognozat ca piața auto globală să scadă cu 2%, după ce anul trecut a avut un recul de 4%. Ceea ce ne arată mai mult decât scăderea unei industrii aduce semne de întrebare asupra economiei în ansamblu, pentru că, se știe, industria auto este un bun barometru pentru evoluția economiei.
Peste problemele legate de vânzări, industria auto se confruntă cu schimbări importante. Este vorba despre deja cunoscuta tranziție spre vehiculele electrice și cele autonome.
Toate marile grupuri, BMW, Daimler, Volkswagen, Volvo, Ford, Toyota, Renault-Nissan, Hyundai-Kia și celelalte, au anunțat că în următorii ani vor dezvolta modele de automobile electrice și că se așteaptă la o creștere a vânzărilor pentru aceste vehicule. Nu mai punem la socoteală Tesla, care se află într-o importantă ascensiune în ceea ce privește capitalizarea bursieră.
Aceste planuri nu îi fac pe managerii companiilor din industrie să fie mai puțin realiști. Toată lumea știe că tranziția la mașinile electrice va fi complicată și costisitoare. La această temă se adaugă, în special în Uniunea Europeană, cea a emisiilor de gaze cu efect de seră. Europa și-a asumat un „pact verde“, de fapt un plan de reducere a amprentei de carbon, ceea ce va aduce noi provocări în fața industriei auto, inclusiv în ceea ce privește noile standarde și noile tehnologii utilizate.
Licitațiile 5G. În ceea ce privește industria telecom, anul 2020 va fi unul extrem de important. Anul acesta, statele Uniunii Europene vor trebui să lămurească situația 5G atât din punctul de vedere al tehnologiei folosite, cât și din cel al licitațiilor pentru frecvențe. Statele și operatorii vor trebui să găsească o cale comună, astfel încât să împace și dorința statelor de a încasa cât mai mulți bani, și presiunile asupra operatorilor economici legate de costuri și de oferirea unor servicii la tarife rezonabile.
În acest sens, Italia și Germania sunt oferite drept exemple de state în care costurile licitațiilor au ajuns mari. Analizele arată că va fi dificil ca reperele Germania și Italia să poată fi depășite sau măcar atinse.
România are o miză importantă, anul acesta, în ceea ce privește tehnologia 5G. Anul trecut, prin Ordonanța 114, fusese introdusă o țintă financiară nerealistă la care trebuia încheiată licitația 5G. Cea mai bună dovadă a faptului că statul a vrut prea mult este că operatorii telecom nu au luat în calcul obiectivele fostului guvern. Drept urmare, celebra Ordonanță 114 a trebuit să fie modificată și la acest capitol, prin noile prevederi statul fiind mai flexibil cu sumele pe care își propune să le încaseze ca urmare a derulării licitațiilor pentru frecvențele 5G. Mai complicat este că anul trecut sumele erau deja incluse în buget. Până la urmă, nu s-a întâmplat nimic, în sensul că licitațiile nu au mai avut loc și, drept urmare, la buget nu a mai ajuns niciun ban.
La fel se întâmplă și anul acesta. Sumele ce ar trebui încasate de stat din licitațiile 5G sunt din nou luate în calcul la capitolul venituri bugetare. Nu există însă nicio certitudine că procesul de licitare va fi dus până la capăt. Cert este că foamea de bani a bugetului de stat mizează pe sumele ce ar trebui obținute din licitațiile 5G. Mai trebuie doar ca nevoia de bani a bugetului să fie potrivită cu planul de afaceri al companiilor din industria telecom.
