BNR, o pauză de respirație

Anul acesta a început sub spectrul inflației. Toate economiile lumii, mai mari sau mai mici, au suferit anul trecut din cauza creșterii prețurilor, iar 2023 începea cu această provocare: cum să reduci rata inflației. Este nevoie de implicarea a două forțe: băncile centrale și statele, în special prin măsurile de politică fiscală, dar și prin cele de susținere a con­su­matorilor.

Băncile centrale s-au avântat hotărât în bătălia cu inflația și au crescut dobânzile-cheie. Era primul și cel mai important instrument utilizat în lupta pentru ca inflația să revină la valori considerate de econo­miști optime, respectiv 2-3%. Bineînțeles, o bătălie poate aduce și victime colaterale. Este exact ce se întâmplă în cazul inflației, atunci când măsurile luate duc la încetinirea economiei sau chiar la intrarea în recesiune. Bancherii centrali au avertizat de fiecare dată asupra acestor riscuri, dar au și explicat că fără o doză de „medicamente“ de politică monetară economia nu va putea să scape de „boala“ numită inflație.

Totodată, șefii Rezervei Federale americane (Fed) și ai Băncii Centrale Europene (BCE) au vorbit transparent despre viteza de creștere a dobânzii-cheie și despre înțelegerea pericolului recesiunii. Importante sunt dozajul creșterii dobânzii și controlul reacției pe care o are inflația. Fed nu a ezitat să urce dobânda, chiar dacă investitorii și publicul larg urmăresc atât deciziile, cât și declarațiile bancherilor centrali. De altfel, marile burse ale lumii s-au mișcat de fiecare dată când reprezentanții băncilor centrale au luat decizii sau au transmis mesaje.

„PLATOUL“. Nici Banca Națională a României (BNR) nu a făcut excepție. A dus dobânda de politică mo­ne­tară, la începutul acestui an, la 7%. În februarie, banca cen­tra­lă s-a oprit. Desigur, este o veste bună pentru actorii din economie și pentru clienții bănci­lor comerciale care au credite.

De ce a luat o pauză BNR? Pentru că a urmărit in­flația și a constatat că există o stagnare, o intrare pe un „platou“, așa cum se spune în limbajul bancheri­lor. Rata inflației a fost de 16,76% în noiembrie 2022 și de 16,37%, în decembrie 2022. Acesta este „platoul“ pe care bancherii centrali s-au bazat atunci când au luat decizia de a nu crește în februarie încă o dată rata dobânzii.

Dar nu doar evoluția inflației contează în decizia băncii centrale. Hotărârile Consiliului de Admi­nis­trație sunt însoțite de o analiză a situației econo­mice din România și, parțial, din lume. Tabloul economic, la începutul acestui an, arată în felul următor. Creș­te­rea economică a încetinit: 3,8% în trimestrul al III-lea, față de 5,1% în trimestrul al II-lea. Dar rămâne la un nivel rezonabil și, în plus, există o schimbare care ca­pătă contur, și anume o contribuție mai mare a investițiilor la creșterea economică decât consumul gospodăriilor. Ceea ce este o tendință de remarcat

și care se poate explica prin programele derulate cu fonduri europene. În același timp, investițiile sectorului privat își urmează calea, sensibile, evident, la tot ce e legat de considerentele economice: evo­luțiile macro, forța de muncă, politica fiscală și, nu în ultimul rând, declarațiile politicienilor din coaliția de guvernare.

MOTIVE DE ÎNGRIJORARE. Sunt și o serie de elemente care au avut o evoluție îngrijorătoare. Ele influențează indirect inflația, dar sunt esențiale pentru a avea o imagine a punctelor vulnerabile din economia autohtonă. Astfel, revine vechea temă a balanței comerciale, de data aceasta mai pregnant, pentru că deficitul este tot mai mare. Exporturile cresc, dar cu o dinamică mult mai scă­zută față de creșterea importurilor.

De asemenea, o tendință deja îngrijorătoare este contracția producției industriale, un fenomen care confirmă scăderea ponderii industriei în produsul intern brut. Din acest punct de vedere ar fi nevoie, dacă nu de o politică industrială (în ultimii 30 de ani, România nu a reușit să implementeze pe termen mediu niciun tip de politică economică și de aceea este greu de crezut că o va putea face în următorii ani), măcar de o demarare a proiectelor industriale care pot fi finanțate prin fonduri europene.

Numărul angajaților în economie a continuat să crească, dar în această materie ne lipsesc, pe de o parte, informațiile clare referitoare la evoluția sala­riaților din sectorul public și a celor din mediul pri­vat. Iar pe de altă parte, România continuă să aibă acea „supapă“ numită plecarea la muncă în străi­nă­tate.

Creșterea dobânzilor a schimbat și comportamentul de consum în materie de produse financiare, cre­ditarea a încetinit, iar ponderea împrumuturilor în lei în sectorul privat s-a redus ușor. Încet-încet, economia se schimbă, pentru că măsurile antiinflație, dobânzile, ajustările fiscale nu pot rămâne fără ecou. BNR este optimistă că inflația va scădea anul acesta, cu o condiție: să nu existe salturi de tarife în domeniul energetic. Dacă prețurile energiei vor rămâne la nivelul de astăzi, inflația se va corecta și economia va intra într-o zonă de normalitate. Dacă însă sectorul energetic va avea „convulsii“, anul 2023 va fi complicat.