Bitcoin și sărăcia lui Newton

Din vedeta sfârșitului de an, criptomoneda Bitcoin este protagonista celei mai rapide căderi din istorie, dacă e să cităm observațiile analiștilor Bank of America Corp. Criptomoneda s-a depreciat cu peste 65% raportându-ne la vârful din decembrie 2017, când ajunsese să valoreze aproape 20.000 de dolari. Deși, la început, Bitcoinul era aproape exclusiv apanajul programatorilor, matematicieni­lor și criptologilor, moneda virtuală a devenit rapid (prea rapid) un miraj și pentru cei mai atehnici dintre noi.

Bula Bitcoin a crăpat în mai puțin de un an. Astfel, lucrurile s-au înrăutățit într-un timp mult mai scurt decât în celelalte crize pe care le-a consemnat istoria până în acest moment: mania lalelor din Olanda, bula Mării de Sud, marele crah bur­sier din 1929 sau bula dot.com. De fapt, lăco­mia (despre care nu spunem că e neapărat rea) și naivitatea nu s-au inventat în secolul XXI. Dar, mai bine, să ne întoarcem un pic în timp.

(PREA) MULTE LALELE. La începutul secolului XVII, importurile de lalele din Turcia – conside­rate exotice la momentul respectiv – au dus la o explozie a prețului bulbilor. În lipsa unor infor­mații precise de la vremea respectivă despre evo­luția prețurilor, putem totuși consemna faptul că oamenii garantau cu propria locuință tranzac­țiile, potrivit Rijksmuseum din Amsterdam.

Un secol mai târziu, acțiunile Companiei Mării de Sud au explodat, existând premisa că firma britanică va fi extrem de profitabilă în urma tran­zacțiilor comerciale pe care le avea de făcut cu țări din Ame­rica de Sud. Problema era că acest continent se afla sub dominație spaniolă la momentul respectiv, iar supremația britanică în zonă era un nonsens. După o apreciere cu 900% a acțiu­nilor, a urmat o prăbușire la fel de spectaculoasă.

Este de notorietate că Sir Isaac Newton și-a pierdut o bună parte din avere investind în aceste acțiuni. După ce marcase un profit de 100%, adică 7.000 de lire sterline la momentul respectiv a cum­părat din nou acțiuni, de data aceasta la un preț mult mai ridicat. În cele din urmă, celebrul fizician a pierdut 20.000 de lire sterline, echivalentul a trei milioane de dolari la valorile din 2002-2003. De­cepția de pe bursă a stat la baza unuia dintre cele mai cunoscute citate ale sale: „Am putut calcula mișcările corpurilor cerești, dar nu și nebunia oamenilor“. Se spune că din acel moment, Newton le-a interzis apropiaților să mai vorbească despre Marea de Sud în prezența sa. Până la urmă, și Newton, unul dintre cei mai inteligenți oameni din istorie, avea o latură emoțională importantă.

Ajungând în secolul trecut, pe la mijlocul anilor ’20, acțiunile care compuneau indicele Dow Jones Industrial Average au crescut cu 500%. Toate bune și frumoase, până când economia a început să scârțâie. Când acțiunile au luat-o în jos, ten­dința a fost de neoprit. Iar lucrurile au devenit și mai complicate în condițiile în care investitorii „jucaseră“ bani împrumutați. Piața s-a stabilizat de-abia după doi ani de la colaps, când acțiunile erau la 90% din nivelul de vârf înregistrat în 1929.

Mai apropiată de zilele noastre este criza dot-com. Euforia creată de investițiile în companii online a umflat indicele Nasdaq cu 200% de-a lungul unui singur an. Rezultatele financiare slabe ale companiilor care atrăgeau investiții, cuplate cu o creștere a dobânzilor la credite (la fel ca în 1929, o parte dintre investiții erau făcute cu banii altora) au dus la spargerea bulei. Ce-i drept, zece ani mai târziu, companiile online aveau să explodeze, odată cu listarea Google sau Facebook la evaluări de zeci de miliarde de dolari. Evident, întrebarea care se află pe buzele multora este dacă înmul­țirea exagerată a numărului de unicorni (startup-uri evaluate la cel puțin un miliard de dolari) nu este semnul unei noi bule.

AVERTIZAREA ORACOLULUI. Revenind la Bitcoin, Warren Buffett (Oracolul din Omaha) a avertizat investitorii încă de acum câțiva ani să stea departe de acest plasament speculativ. „Cum aș putea să investesc pe termen lung sau scurt în ceva despre care nu știu nimic?“, se întreba Buffett într-un in­terviu chiar de la începutul acestui an. În aceeași logică, investitorii mai conservatori se feresc de Bitcoin, pentru că este singura monedă care nu are fundamente economice în spate.

Avocații Bitcoin și ai celorlalte criptomonede (de remarcat că toate sunt legate la Bitcoin) sunt însă de părere că lucrurile nu se apropie de un sfârșit tragic, „cursul“ acestuia aflându-se într-un moment de reașezare. Nu în ultimul rând, mai spun că nu e prima dată când moneda are evoluții de tip roller coaster.

Și, poate nu în ultimul rând, dacă toți investitorii ar fi la fel de raționali ca Warren Buffett, nu am mai avea nici piață de capital, nici câștigători la bursă.

Ionuț Ancuțescu are o experiență de peste 17 ani în presa economică și de business. A lucrat la publicațiile Ziarul Financiar, Capital, Biz, Business Magazin, Money Express, Forbes și Adevărul Financiar, iar acum este redactorul-șef al revistei NewMoney.