Evenimentele internaționale din anul pe care l-am părăsit ne vor însoți și în 2024.
CONFLICTUL DIN UCRAINA. Războiul de pe teritoriul Ucrainei va continua, chiar dacă asistența militară și financiară occidentală a scăzut în intensitate, iar Rusia și-a crescut semnificativ capacitatea de luptă. 2023 a fost anul pierderii iluziilor în spațiul public referitoare la capacitatea Ucrainei de a-și recupera teritoriile pierdute. În fața acestei tragice realități și instalării într-un război de uzură a început să se manifeste și o anumită oboseală a societății ucrainene și să apară competiții pentru putere, cea mai cunoscută fiind tabăra Zelenski versus Valeri
Zalujnîi, șeful statului-major al armatei, acesta din urmă fiind susținut de carismaticul și popularul primar la Kievului, Vitali Kliciko. Informațiile apărute în spațiul public pe tema unor planuri de pace ne arată că în laboratoarele occidentale se reflectează la un exit, la situația de după război.
RĂZBOIUL ISRAEL-HAMAS. Al doilea eveniment a fost atacul oribil din 7 octombrie împotriva Israelului, desfășurat de Hamas împreună cu aliatul său mai mic, Jihadul Islamic Palestinian. Acesta a provocat, inclusiv prin replica militară israeliană și desfășurarea masivă a forțelor aeronavale americane și europene, o acoperire mediatică fără precedent, care a avut ca efect eclipsarea războiului din Ucraina.
Publicul occidental percepe a fi mult mai periculoasă, prin ecourile pe care le poate avea în rândul comunităților musulmane, criza din Israel/Gaza decât un conflict localizat în nordul Mării Negre și în cea mai mare parte desfășurat cu mijloace convenționale. Poziționarea Statelor Unite, deși echilibrată – președintele Joe Biden a evocat în mai multe rânduri necesitatea unei soluții politice care să aibă la bază crearea unui stat palestinian –, totuși, prin măsurile militare care să descurajeze Iranul, grupările șiite și proșiite din regiune, a fost percepută de către statele arabe și musulmane ale regiunii ca fiind proisraeliană. Efectul nu a întârziat să se manifeste, prin semnalul dat de Emiratele Arabe Unite și de Arabia Saudită în momentul vizitei președintelui Rusiei, Vladimir Putin: statele regiunii mai fac un pas în direcția apropierii de competitorii Statelor Unite și ai Occidentului.
EXTINDEREA GRUPULUI BRICS. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au și fost acceptate în grupul marilor state emergente, BRICS, la reuniunea la nivel înalt de la Johannesburg din august, alături de Etiopia, Iran, Argentina și Egipt. Creșterea acestui grup de la 5 la 11 membri și interesul exprimat de alte țări importante pentru a i se alătura reprezintă un alt eveniment important al anului care tocmai a trecut și care exprimă marea convergență între țările așa-numitului Sud Global de a avansa pe calea unei noi ordini mondiale, în care Occidentul să nu mai ocupe rolul central.
Încoronarea regelui Charles o amintim numai prin prisma soft powerului global încă exercitat de o mare putere tradițională precum Marea Britanie, dar mult mai importantă este creșterea în sondaje a fostului președinte republican și candidat Donald Trump.
De asemenea, polarizarea extremă a duelului republicani-democrați, care a făcut victimă chiar asistența pentru Ucraina.
Și pentru că am amintit de Statele Unite, un eveniment notabil a fost formalizarea reluării contactelor la nivel înalt cu China, prilejuită de întâlnirea de la San Francisco, în marja reuniunii Asociației de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), dintre președinții Joe Biden și Xi Jinping, fără ca aceasta să însemne câtuși de puțin mai multă serenitate în competiția planetară care le opune.
Cât despre începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova, având în vedere necunoscutele de-a lungul unui parcurs care se va întinde cel puțin până în 2030, aceasta nu reprezintă un eveniment major al scenei internaționale, ci unul de importanță regională și sentimentală pentru noi, românii.
DISPARIȚIA LUI KISSINGER. Bilanțul internațional al anului 2023 nu se poate încheia fără a spune un cuvânt despre încetarea din viață la o sută de ani a lui Henry Kissinger, marele diplomat american și gânditor al relațiilor internaționale, unul dintre oamenii de stat care au contribuit la scrierea istoriei. Închei astfel cu un îndemn spre a lectura cărțile sale „Diplomația“, „Despre China“ și „Ordinea Mondială“, care rămân adevărate surse de inspirație pentru toți practicienii relațiilor internaționale, dar și pentru cei care doresc să înțeleagă mai bine lumea, dar mai ales pledoarii pentru cunoașterea istoriei și geografiei – cele două științe care stau la baza relațiilor internaționale.
