Fie că-ți place sau nu, bitcoinul – principala criptomonedă – reprezintă ceva mai mult decât un simplu instrument de schimb sau de investiții. Deși funcționează după reguli precise, e caracterizat de o volatilitate ridicată, pe care mulți investitori nu o pot digera. Cunoaștem cu toții declarațiile deloc reverențioase la adresa universului cripto făcute de-a lungul timpului de legende ale Wall Streetului, precum Warren Buffett sau Charlie Munger – cel din urmă a plecat dintre noi, anul trecut, la venerabila vârstă de 99 de ani. Criticii invocă, de regulă, lipsa unei valori intrinseci a criptomonedelor și caracterul lor speculativ.
Însuși președintele Securities and Exchange Commission (SEC), (echivalentul din Statele Unite al Autorității de Supraveghere Financiară), Gary Gensler, s-a opus cu cerbicie legitimării bitcoinului prin admiterea la bursă a fondurilor de investiții tranzacționabile (exchange-traded funds – ETFs), care au ca activ suport bitcoinul, însă justiția americană l-a făcut să-și schimbe părerea. SEC a dat verde acestor ETF-uri în prima parte a lui ianuarie și, din acel moment, bitcoinul pare de neoprit. A spart plafonul de 50.000 de dolari pe unitate și dă semne că se îndreaptă spre noi maxime – recordul absolut a fost înregistrat în noiembrie 2021, când se apropia de 70.000 de dolari/unitate.
Într-un mediu sigur. Foarte pe scurt, din momentul admiterii la tranzacționare a acestor instrumente, investitorii pot să cumpere o „dublură“ a bitcoinului, adică un produs financiar care urmărește în oglindă evoluția sa, în condiții de siguranță, direct din contul deschis la un broker, nemaifiind necesar să intre pe platforme care s-au dovedit frauduloase – FTX e unul dintre exemple. Succesul ETF-urilor care au în spate bitcoinul se poate vedea în cererea ridicată pe care giganți ai industriei financiare, precum Blackstone, o exercită în piață. Ritmul în care emitenții ETF-urilor cumpără bitcoini e determinat direct de interesul clienților finali pentru respectivele instrumente.
Ca să fim sinceri până la capăt, la scurt timp după admiterea acestora la tranzacționare, cotația bitcoinului s-a dus în jos. Ciudat, nu? Dinamica a putut fi explicată prin dorința de a marca profitul a unor investitori care cumpăraseră masiv bitcoini în anticiparea deciziei. De pe platforma Nasdaq, bursa predilectă a marilor companii tehnologice, aflăm că acum cererea de bitcoini e superioară capacității de producție a „minerilor“ – e vorba despre cei care validează tranzacțiile în blockchain și primesc pentru acest efort o recompensă în bitcoini.
Și în acest punct începe o altă discuție. În a doua parte a lui aprilie urmează ca această recompensă să scadă la jumătate, proces care în lumea cripto este denumit „halving“. Cam din patru în patru ani, recompensele sunt înjumătățite pentru a face efortul de „minare“ mai puțin atractiv, deci pentru a limita „masa monetară“ de bitcoini. Numărul de unități nu va putea depăși 21 de milioane, lucru prestabilit încă din momentul în care a fost inventat, cu aproximativ 15 ani în urmă. Până acum au fost deja „minate“ circa 19 milioane de criptomonede. Și este de așteptat ca producția să scadă, la rându-i, la jumătate după „halving“.
Analiștii au observat că în anii în care are loc un asemenea eveniment – au mai fost trei până acum – prețul bitcoinului crește cu peste 120%. Asta nu exclude din calcule picaje la fel de spectaculoase. Declinul de după maximele atinse în 2021 este cunoscut în literatura de specialitate drept „iarna cripto“. Explozia inflației, urmată de creșterea agresivă a costurilor creditării, a redus atractivitatea pentru activele cu grad ridicat de risc.
MOȘTENIREA PANDEMIEI. În 2020, după ce pandemia a paralizat întreaga lume, guvernele, în special cel al Statelor Unite, au inundat economiile cu lichiditate, pentru a permite continuarea activității. Avalanșa de bani s-a lovit însă de incapacitatea lanțurilor de aprovizionare de a livra bunurile în ritmul în care acestea erau cerute. Da, restricțiile de circulație pentru a limita efectele pandemiei de COVID-19 au pus bețe în roate comerțului global. O cerere mai mare decât oferta a împins prețurile în sus. Ulterior, începerea războiului din Ucraina și criza energetică pe care acesta a determinat-o nu au făcut decât să înrăutățească lucrurile.
Acum însă trăim alte vremuri. Se vorbește din ce în ce mai mult despre reduceri de dobânzi, pentru a evita recesiunea. Federal Reserve (banca centrală a Statelor Unite) ar urma să opereze reduceri ale dobânzii de politică monetară la jumătatea acestui an. Și este plauzibil ca Banca Centrală Europeană să ia o măsură similară. Deși nu a coborât la nivelul de 2%, cel vizat de bancherii centrali, inflația nu mai e sperietoarea din 2022. Evident, prețurile nu scad, însă dinamica lor e infinit mai puțin alarmantă decât în anii trecuți, datorită unui așa-zis efect de bază: scumpirile anterioare se regăsesc deja în etichetele produselor de la raft.
Din acest punct de vedere, pentru bitcoin pare să vină primăvara. Și la propriu, și la figurat.
