Se știe poate mai puțin că, imediat după falimentul Silicon Valley Bank din 10 martie, câțiva dintre oficialii de la Pentagon au fost îngrijorați într-un mod cu totul aparte. Este vorba despre contactele start-upurilor din Silicon Valley, care dezvoltă proiecte de securitate națională și care aveau conturi la defuncta bancă, după cum informa în acea perioadă Defense One. Pentru câteva ore, oficialii americani își băteau capul cu tot felul de probleme care, în mod normal, nu ar fi intrat pe lista scurtă a preocupărilor lor curente. Se întrebau dacă respectivele companii își vor înceta activitatea din lipsă de fonduri sau dacă, într-o astfel de situație-limită, drepturile de proprietate intelectuală mai erau în siguranță.
Neliniștea lor nu a fost de lungă durată și nu s-au văzut siliți să născocească peste noapte metode prin care start-upurile aflate la ananghie să fie finanțate, întrucât Departamentul Trezoreriei (Ministerul Finanțelor) a anunțat că deponenții Silicon Valley Bank vor avea acces la conturile lor în continuare. Banca a fost salvată de guvernul Statelor Unite, într-o încercare de a pune capăt unui tăvălug de falimente bancare.
REȚINERI INACTUALE. Dincolo de ineditul întâmplării, există premisele ca între start-upurile care dezvoltă tehnologii pentru industria de apărare și Pentagon să se creeze niște relații fără precedent, cel puțin în istoria recentă (dacă vom explora mai mult trecutul, vom avea unele surprize). Tradițional, start-upurile au evitat să lucreze pe proiecte de apărare, de teamă să nu fie asociate cu conflicte militare și descurajate fiind de birocrația lentă, care a favorizat mai mult companiile consacrate din domeniu, arată Financial Times (FT).
Situația e complet diferită acum: războiul din Ucraina, precum și tensiunile în creștere dintre Statele Unite și China au creat așteptarea că guvernul american va schimba strategia și va da o parte din contracte și companiilor inovative din Silicon Valley. Vorbim de o așteptare a marilor fonduri de venture capital care, în afară de inteligență artificială, nu prea mai au apetit pentru investiții noi.
Fondurile cu capital de risc au investit în primele cinci luni din 2023 aproape 17 miliarde de dolari în start-upuri care dezvoltă tehnologie pentru industriile de apărare și aeronautică, adică mai mult decât în tot anul 2019, potrivit FT, care citează PitchBook.
Miza e extrem de atractivă, având în vedere că, în SUA, bugetul apărării se va ridica la aproape 890 de miliarde de dolari. Însă drumul către acești bani nu e chiar de-a dreptul. Mai multe fonduri de venture capital au semnat o scrisoare deschisă adresată secretarului apărării, Lloyd Austin, în care îi cereau să revizuiască procedurile de achiziții în relația cu companiile private, pentru că există riscul ca America să fie dezavantajată strategic. Printre semnatari s-au numărat nume grele, precum General Catalyst, Kleiner Perkins sau Palantir Technologies.
ÎNTOARCERE ÎN TIMP. Cu alte cuvinte, banii au fost investiți, dar veniturile scontate întârzie să apară. Pe de altă parte, fondatorii unor companii din sector, chestionați de Financial Times, admit că procedurile de achiziții publice s-au mai îmbunătățit, dar se pare că sunt în continuare destul de greoaie. Marea problemă e că din momentul dezvoltării unui prototip trece prea mult timp până când acesta este adoptat de armată. Unele companii chiar riscă să rămână fără finanțare, din cauza acestor timpi lungi de așteptare.
Pentru a avea o mai bună reprezentare a nivelului investițiilor în sectorul tehnologiei pentru industria de apărare, e bine de spus că deja s-au detașat șase unicorni, adică start-upuri nelistate, cu evaluări de cel puțin un miliard de dolari. Vorbim despre ShieldAI, HawkEye 360, Anduril, Rebellion Defense, Palantir și Epirus. Printre altele, HawkEye 360 a ajutat armata ucraineană cu imagini din satelit pentru a detecta trupele ruse, la fel cum SpaceX i-a furnizat conexiuni sigure la internet.
Partea amuzantă e că Silicon Valley își trage rădăcinile din industria de apărare. După cel de-Al Doilea Război Mondial, Departamentul Apărării a finanțat serios unele companii, care să dezvolte tehnologii menite să crească avantajul strategic al Statelor Unite. La sfârșitul anilor ’50, președintele Dwight Eisenhower a creat faimosul program DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency). Agenția americană este considerată ca stând la baza unor inovații fără de care lumea de azi ar fi de neimaginat: versiuni incipiente pentru internet, aplicația Google Street View sau GPS.
Și mai interesant e că, acum, investitorii din Vale își argumentează solicitarea către Departamentul Apărării de a flexibiliza mai mult sistemul de achiziții publice cu aceleași puncte care au stat la baza creării DARPA. Agenția a apărut după așa-numitul „șoc Sputnik“ – URSS a trimis în spațiu primul satelit artificial al Pământului – și era menită să preîntâmpine alte asemenea evenimente. Argumentele de azi vorbesc despre riscul ca America să piardă „războiul tehnologic“. Doar că inițiativa vine, de data aceasta, dinspre sectorul privat.
