Saga WeWork

Bula dot-com de acum două decenii nu a fost o lecție suficient de convingătoare ca să înțelegem că nu tot ce zboară se mănâncă. Asta rezultă, pe scurt, din saga companiei americane WeWork, care și-a cerut insolvența de curând. Start-upul, cofondat de excentricul Adam Neumann, și-a propus să revolu­țio­neze spațiul de lucru, dar a dat-o serios în bară. Și nu vă gândiți că pandemia e cea care a pecetluit soarta businessului.

De fapt, lucrurile nu au funcționat niciodată cum trebuie la WeWork. În linii mari, Adam Neumann a pus pe masă următoarea teză: fă-i pe angajații tăi să se simtă la serviciu mai bine decât la cârciumă și te vei diferenția ca angajator. În cuvinte ceva mai multe, antreprenorul închiria clădiri întregi de birouri de la proprietarii lor, le renova în așa fel încât să nu mai semene cu un loc de muncă obișnuit și le subînchiria pe bucăți, în funcție de nevoile punctuale ale clienților.

Proprietarii de clădiri au îmbrățișat repede ideea, pentru că toate acestea se întâmplau la scurt timp după criza financiară din 2008, în care foarte multe companii au făcut concedieri masive. De fapt, antreprenorul și-a transferat întregul efort în a căuta chiriași și putem spune că nu a fost prea inspirat. WeWork nu a înregistrat niciun cent profit, în toată istoria sa. Însă Neumann a reușit să convingă investitori de talie mare să parieze pe start-upul său. Unul dintre aceștia a fost SoftBank, un grup financiar din Japonia cu renume în universul tech. De exemplu, această bancă a listat recent pe bursa americană designerul de procesoare Arm.

Ideea nu era nici pe departe originală – un model de business asemănător a fost schițat în anii ’80 de Regus (actualul IWG), după cum scoate la iveală BBC. Uneori e suficient să fii foarte convingător când expui un plan de afaceri – investitorii vor fi fermecați de elocința ta și vor da mai puțină atenție conținutului. Iar personajul în cauză era un maestru al iluziilor. Organiza petreceri zgomotoase, la care invita staruri rap, și era un pasionat fumător de „iarbă“. Își ținea o parte dintre întâlniri în avionul său privat. Chiriașilor le dădea bere gratis la serviciu și le punea muzică în timpul programului.

ÎMPĂRATUL ESTE GOL. SoftBank a înțeles însă că împăratul este gol cu un an înainte de izbucnirea crizei sanitare. WeWork a vrut să se listeze, însă a constatat că valoarea sa de piață este infinit mai mică decât evaluarea pe care o primise cu ceva vreme înainte de la banca japoneză SoftBank – aproape 10 miliarde de dolari, față de 47 de miliarde de dolari.

După acest episod a venit debarcarea lui Neumann. Antreprenorul a primit circa un miliard de dolari în schimbul pachetului de control și desprinderii aproape totale de operațiunile companiei. Ca o paranteză, după plecarea de la WeWork, antreprenorul a reușit în continuare să-i convingă și pe alții la fel de prestigioși ca SoftBank să i se alăture în proiecte noi. În septembrie 2022 a luat o finanțare de 350 de milioane de dolari pentru unul dintre ele de la Andreessen Horowitz, un nume cu mare greu­tate în lumea capitalului de risc. Compania a fost evaluată la un miliard de dolari, înainte ca aceasta să funcționeze. Ca o ironie, start-upul cu pricina își propune să revoluționeze modul în care se închi­­ri­ază proprietățile rezidențiale. Parcă sună destul de cunoscut.

O creștere neașteptată. Revenind, WeWork s-a listat în cele din urmă, după debarcarea lui Neumann. Metoda ieșirii pe bursă a fost în trend cu anii pandemiei, prin fuziunea cu un așa-numit SPAC – sunt companii fără activitate comercială, create special pentru oferte pu­blice inițiale. Performanța bursieră nu a fost nicio­dată strălucită – la mijlocul lui noiembrie, o acțiune se tranzacționa la un preț de circa 1,5 dolari, de aproape 250 de ori mai puțin decât în momentul listării.

Paradoxal, titlurile WeWork s-au apreciat masiv după ce compania și-a cerut protecția împotriva creditorilor – adică tocmai proprietarii de clădiri de birouri care s-au bucurat tare mult când Neumann le-a prezentat inițial planurile sale. Creșterea de pe bursă e un fenomen ciudat, care însă nu se petrece pentru prima dată. Acțiunile companiilor cu dificul­tăți financiare, aflate într-o ascensiune ce sfidează orice fundament, sunt numite în jargon de specialitate „meme stocks“ – termen inspirat din rețelele sociale. Grupuri de mici investitori se aliază și cum­pără concertat o acțiune, forțând creșterea prețului. În cazul de față, această joacă e destul de riscantă, având în vedere că titlurile WeWork ar putea fi anulate.

Neumann privește tot acest spectacol dintr-o proprietate de lux din Florida în valoare de 40 de milioane de dolari, potrivit unei relatări a ziarului The New York Post. Are și alte investiții imobiliare importante, cum ar fi câteva mii de locuințe – cu o parte dintre ele a pornit proiectul în care a investit Andreessen Horowitz. Și se pare că averea sa se ridică la 1,7 miliarde de dolari. Un exemplu de succes.

Ionuț Ancuțescu are o experiență de peste 17 ani în presa economică și de business. A lucrat la publicațiile Ziarul Financiar, Capital, Biz, Business Magazin, Money Express, Forbes și Adevărul Financiar, iar acum este redactorul-șef al revistei NewMoney.