OpenAI e, cu siguranță, cel mai cool start-up al momentului. Iar o vânzare recentă de acțiuni scoate la lumină și actuala sa valoare de piață. Compania în sânul căreia s-a născut ChatGPT, roboțelul care pare să le știe chiar pe toate, ar valora undeva între 80 de miliarde și 90 de miliarde de dolari, potrivit cotidianului american The Wall Street Journal. Adică aproximativ de trei ori mai mult față de începutul anului, însă mai puțin decât alte start-upuri celebre, precum SpaceX sau ByteDance (TikTok).
Pe 30 noiembrie 2022, când a lansat celebrul chatbot, OpenAI a dezlănțuit o adevărată isterie a inteligenței artificiale (AI). Astăzi, dacă nu ai de-a face cât de cât cu AI, se poate spune că nu exiști. Cel mai bun exemplu este Meta (Facebook), care, după ce a pierdut zeci de miliarde de dolari cu pariul său neinspirat pe metavers, a virat brusc către AI. De altfel, toți giganții din Big Tech au îmbrățișat fără crâcnire noul val.
Interesul pentru inteligența artificială nu este de ieri, de azi. După decenii de cercetare, pe la începutul anilor ’90, s-a instalat o așa-zisă „iarnă AI“. Iar frenezia s-a reaprins de-abia 20 de ani mai târziu. Și, după alți 10 ani, a apărut ChatGPT.
LA ÎNCEPUT A FOST ȘI ELON. Revenind, OpenAI pare să fie cea mai importantă companie din domeniu, iar Sam Altman, CEO-ul (chief executive officer) său – un fel de rege neîncoronat (încă). Cofondator al start-upului tehnologic, alături de Elon Musk, printre alții, Altman e invitat la discuții de președinți și premieri de pretutindeni, curioși să vadă cum va schimba inteligența artificială lumea.
Revoluția e deja aici, am putea spune. Recenta grevă a scenariștilor de la Hollywood rămâne poate cel mai ilustrativ exemplu al modului în care ChatGPT și alți „confrați“ în ale AI-ului generativ impactează piața muncii. Iar cea mai mare îngrijorare legată de alegerile prezidențiale din Statele Unite de anul viitor e legată de modul în care deep fake-urile (clipuri video trucate în care personaje reale spun tot ce își doresc „păpușarii“ lor) le vor afecta deznodământul.
În mod curios, Altman nu deține nicio acțiune la OpenAI. A fost, deseori, întrebat în public de ce. Gândiți-vă că doar 1% din companie ar valora undeva între 800 de milioane și 900 de milioane de dolari. De altfel, evaluarea despre care vorbeam la început a fost făcută în contextul în care angajații pot să-și vândă acțiunile existente.
Având în vedere că nu există intenții de listare sau de vânzare către un investitor strategic, angajații pot să-și valorifice acțiunile doar prin astfel de tranzacții. În companiile care nu sunt pe bursă, distribuirea de acțiuni către salariați e un instrument de recompensare cu un redus grad de atractivitate.
Apreciatul CEO a spus că, pur și simplu, are suficienți bani și că vine la birou din pură plăcere. Ceva nemaiauzit. Ce-i drept, Altman are destui bani din investițiile pe care le-a făcut înainte de 2015, anul conceperii OpenAI. Anterior, el a fost președintele Y Combinator, unul dintre prestigioasele acceleratoare de start-upuri din lume. Din această poziție a avut contact cu antreprenori și businessuri de calitate – de fapt, el e unul dintre investitorii care le-au descoperit. Vorbim de Uber, Airbnb, Instacart, Pinterest și altele. Averea lui Altman este estimată la peste 500 de milioane de dolari.
Dacă ne uităm la preocupările sale, vom vedea că lipsa interesului pentru acțiunile OpenAI nu e un artificiu de imagine. Se preocupă sincer de impactul AI asupra societății și recunoaște că privește evoluția acestei tehnologii cu o oarecare îngrijorare. Chiar a mers în Congresul american cu o solicitare fermă: inteligența artificială trebuie reglementată.
Inițial, OpenAI a fost o organizație neguvernamentală (ONG) care își propunea să le-o ia înainte „băieților răi“, adică să progreseze în cercetarea inteligenței artificiale pentru binele omenirii. În 2019, când a creat o companie cu același nume, criticii nu au întârziat să ia cuvântul. Iar unul dintre cei mai vocali a fost nimeni altul decât Elon Musk. Cel mai bogat om din lume, care ieșise din proiect în 2018, a spus că transformarea OpenAI în business nu e deloc cușer. Ca, de altfel, multe dintre gesturile sale.
De asemenea, la momentul respectiv, câțiva angajați au ales alt drum, însă Altman a mers mai departe. În doi timp și trei mișcări, a atras o finanțare de un miliard de dolari de la Microsoft, care este cel mai important acționar al companiei. Cu precizarea că în viitoarea vânzare de acțiuni – estimată la câteva sute de milioane de dolari –, compania cofondată de Bill Gates nu are dreptul să participe. Deja deține 49% din capitalul social și nimănui nu îi este permis să aibă pachetul de control.
Cine știe, poate într-o zi Altman va deveni acționar (măcar cu o singură acțiune) pentru a pune capăt întrebărilor frecvente pe această temă. În fond, deja s-a gândit la asta și nu ar avea nimic de pierdut.
