Puține evenimente de pe piața de capital românească au mobilizat la fel de multe energii ca viitoarea listare a companiei Hidroelectrica. Amânată ani la rând, în sfârșit se întâmplă, producătorul de energie electrică urmând să intre la tranzacționare pe piața principală a Bursei de Valori București (BVB) din luna iulie. De la bun început, acțiunea Hidro va intra în componența indicelui principal, BET, care oglindește activitatea celor mai lichide companii de pe bursă. Asta este ce știm cu siguranță. Rămân însă și câteva necunoscute.
Cea mai mare dintre acestea este dimensiunea pachetului pe care Fondul Proprietatea (FP) îl va scoate la vânzare. În acest moment, FP deține puțin sub 20% din Hidroelectrica, restul de 80% aflându-se în proprietatea statului. Fondul administrat de Franklin Templeton are libertatea de a vinde întregul pachet sau o parte din acesta, după o decizie a Adunării Generale a Acționarilor de la finalul anului trecut.
UN MILIARD SAU DOUĂ? Și de acum încolo intrăm pe un teritoriu al speculațiilor. Cu puțin înainte ca producătorul de energie regenerabilă să-și anunțe intenția de listare, agenția americană Bloomberg vorbea despre posibilitatea ca FP să încaseze două miliarde de euro în urma ofertei publice care va avea loc înainte de listarea propriu-zisă. Acest lucru ar fi posibil însă doar în cazul în care FP își va vinde întregul pachet de acțiuni. Într-adevăr, Hidroelectrica este evaluată intern de fond la peste 10 miliarde de euro.
Însă apare întrebarea dacă bursa noastră are suficientă adâncime pentru a absorbi o asemenea valoare – care ar fi un record nu doar pentru Europa de Est. Inițial, fondul optase pentru o listare duală la București și la Londra, însă acționarul majoritar, prin reprezentantul său – Ministerul Finanțelor – s-a opus acestei variante. De precizat că statul român nu va vinde nicio acțiune în cadrul ofertei și nu va avea voie să facă asta timp de 12 luni după momentul listării.
Din punct de vedere tehnic, acționarii Fondului Proprietatea vor primi banii din vânzarea acțiunilor la Hidroelectrica sub forma unui dividend special, într-un termen de trei luni după finalizarea ofertei.
O altă întrebare este ce se va întâmpla cu Fondul Proprietatea după această mișcare, având în vedere că 80% din activele sale sunt reprezentate de acțiunile deținute la producătorul de energie electrică regenerabilă. Și, apropo tot de dividende, Hidroelectrica a înregistrat anul trecut un profit-record, de aproape 900 de milioane de euro, ce va urma să fie distribuit către cei doi acționari ai săi – FP și statul român – în proporție de 90%.
Potrivit agenției Reuters, care, apropo, estimează că valoarea ofertei va fi de „doar“ un miliard de euro, listarea vine într-un moment de acalmie în Europa, într-un context de creștere a dobânzilor și de război. Să nu uităm că, recent, și la București am asistat la eșecul ofertei publice a grupului agricol Agricover. Compania intenționa să atragă de pe bursă peste 80 de milioane de euro, într-o tranzacție complexă care consta într-o majorare de capital și exitul parțial al fondatorului Jabar Kanani și al unui investitor financiar. Mulți au pus eșecul de acum o lună, cel puțin când vine vorba de tranșa destinată investitorilor de retail, tocmai pe seama suprapunerii cu listarea companiei Hidroelectrica. Așadar, lucrurile cumva se leagă.
Revenind, mare bază este pusă pe investitorii instituționali, adică pe fondurile de pensii. Este evident că aceștia vor subscrie mare parte din ofertă. În ultimul timp, aceste fonduri s-au plâns că bursa românească nu le pune la dispoziție suficiente instrumente pentru a investi activele de peste 21 de miliarde de euro pe care le-au adunat în cei 15 ani de existență. Iar o modificare legislativă operată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pare dedicată viitoarei oferte publice. Fondurile de pensii au voie, mai nou, să investească până la 10% din valoarea activelor lor într-o companie de stat, față de doar 5%, cum era înainte.
Dacă se va încheia cu succes, oferta va avea un efect de contagiune – în sensul bun al cuvântului – în întreaga piață de capital locală. Mai mulți analiști presupun că investitorii străini care nu vor reuși să se „îndestuleze“ cu acțiuni Hidroelectrica – există și scenariul suprasubscrierii – se vor uita și spre alte acțiuni românești, deci lichiditatea întregii piețe ar putea crește. După cum ați observat, sunt mulți de „dacă“ în discuție.
Într-un plan mai ingineresc, Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică din România, deținând peste 180 de hidrocentrale, precum și un parc eolian. Iar din comunicatul privind intenția de listare aflăm că, între 2018 și 2022, compania a avut o cotă de piață de aproape 30%. Cu siguranță, mai multă lumină va aduce prospectul ce urmează să fie publicat după aprobarea ASF.
