Progres diplomatic sau doar strategie de imagine? Ce va rămâne din „prietenia” celor două Corei, după Jocurile Olimpice de iarnă

Mimi Noel 20/02/2018 | 10:47 Global
Progres diplomatic sau doar strategie de imagine? Ce va rămâne din „prietenia” celor două Corei, după Jocurile Olimpice de iarnă

Din 9 februarie, toți ochii planetei sunt ațintiți asupra peninsulei coreene odată cu începerea Jocurilor Olimpice de Iarnă. Imaginile surprinse de sateliți arată că Phenianul pregătea o paradă militară ostentativă chiar în aju­nul Jocurilor Olimpice. Diplomația sportului ar putea detensiona situația, însă pe termen foarte scurt.

Acest articol a apărut în numărul 34 (19 februarie – 4 martie) al revistei NewMoney

În contextul apropiatelor Jocuri Olimpice de Iarnă care vor fi găzduite anul acesta de stațiunea montană sud-co­reeană PyeongChang, Coreea de Sud a lansat o invitație și vecinilor de la Nord, deși cu doar câteva luni în urmă aceștia ame­nin­țau că o vor distruge. Drept urmare, pe 9 februarie, o echipă mixtă re­pre­zen­tând cele două Corei a defilat cu un steag simbolic al unității în cadrul cere­moniei de deschidere a Jocurilor Olim­pice de Iarnă urmărită din toate colțurile lumii.

Cam așa arată, la începutul anului, pla­nul pentru peninsula coreeană, grație unei mutări diplomatice inițiate de pre­șe­dintele sud-coreean, Moon Jae-in, și îm­bră­țișată de omologul său nord-coreean, Kim Jong Un. Ambele tabere se bazează pe diplomația sportului pentru a mai detensiona adversitatea în peninsulă, cele două țări aflându-se practic într-o perma­nentă stare de alertă din 1953 încoace.

Moon a descris mutarea ca fiind o „bună ocazie pentru reconciliere și pacea inter-coreeană“. Și guvernul lui Kim Jong Un a dat câteva semnale liniștitoare. În mod surprinzător, după amenințări anterioare cu distrugerea totală, Coreea de Nord pleda la începutul acestui an pentru asumarea „unui demers important pentru reunificare și schimbări dramatice în re­la­țiile nord-sud cât mai curând posibil“.

Progres diplomatic sau doar PR. Kim nu pierde nimic, trimițând sportivi la acest eveniment, ba mai mult, reușește să pună Coreea de Nord în centrul acoperirii mediatice pe care o primește ediția de anul acesta a Jocurilor Olimpice de Iarnă. În timpul celor mai recente discuții, pri­mele din ultimii doi ani, negociatorii săi au refuzat să menționeze măcar chestiunea denuclearizării, dar au fost de acord ca Phe­nianul să suspende pe perioada evenimentului sportiv exercițiile militare.

Liderul suprem nord-coreean a reușit să adâncească tensiunile și între Moon și președintele american, Donald Trump, cei doi având poziții divergente în ceea ce privește strategia prin care ar trebui anihilate ambițiile nucleare ale Nordului. Mai mult, Kim nu și-a pierdut încrederea: ima­ginile surprinse de sateliți arată că Phenianul pregătea în mod ostentativ o pa­ra­dă militară care a avut loc în ajunul Jocurilor Olim­pice. De asemenea, cu doar o săptă­mână înaintea începerii lor, regimul comunist a anulat un spectacol cultural co­mun pe motiv că mass-media sud-coreană „au prezentat ca­lom­nios“ poziția Coreii de Nord față de Jocurile Olimpice.

„Succesul va fi măsurat prin continua­rea sau nu a negocierilor de pace după eve­­niment. Dacă nu va fi așa, devine clar că Jong Un l-a folosit doar ca exercițiu de PR“, spune Udo Merkel, profesor în cadrul Universității britanice Brighton.

Riscuri. Kim, un maestru al manipulării, este conștient de banii și prestigiul de care se bucură Coreea de Sud. Seulul a cheltuit 2,5 miliarde de dolari pentru cons­truirea de facilități olimpice, inclusiv un stadion nou de 35.000 de locuri pentru ceremoniile de deschidere și închidere. Alte 10 miliarde de dolari au fost alocate pentru îmbunătățiri la nivelul infrastructurii naționale. Totodată, fiind un eveniment mondial, este o oportunitate uriașă de PR pentru marile companii sud-core­ene lovite de scandaluri reputaționale în ultima vreme – Samsung Electronics, Korean Air, Lotte Group și LG Electronics sunt parteneri oficiali ai Jocurilor Olimpice.

Prin urmare, Moon are toate motivele să fie atent la mișcările Coreii de Nord pentru a proteja toate acestea de orice in­cident. Mai ales că Phenianul are un istoric al unor intervenții brutale în evenimente sportive trecute – doborâ­rea unui avion al Korean Airlines înainte de începerea Jocurilor Olimpice de Vară din 1988 (115 victime), un incident naval în timpul cupei mondiale din 2002 (6 victime) etc.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.
← Close