Progres diplomatic sau doar strategie de imagine? Ce va rămâne din „prietenia” celor două Corei, după Jocurile Olimpice de iarnă

Din 9 februarie, toți ochii planetei sunt ațintiți asupra peninsulei coreene odată cu începerea Jocurilor Olimpice de Iarnă. Imaginile surprinse de sateliți arată că Phenianul pregătea o paradă militară ostentativă chiar în aju­nul Jocurilor Olimpice. Diplomația sportului ar putea detensiona situația, însă pe termen foarte scurt.

Acest articol a apărut în numărul 34 (19 februarie – 4 martie) al revistei NewMoney

În contextul apropiatelor Jocuri Olimpice de Iarnă care vor fi găzduite anul acesta de stațiunea montană sud-co­reeană PyeongChang, Coreea de Sud a lansat o invitație și vecinilor de la Nord, deși cu doar câteva luni în urmă aceștia ame­nin­țau că o vor distruge. Drept urmare, pe 9 februarie, o echipă mixtă re­pre­zen­tând cele două Corei a defilat cu un steag simbolic al unității în cadrul cere­moniei de deschidere a Jocurilor Olim­pice de Iarnă urmărită din toate colțurile lumii.

Cam așa arată, la începutul anului, pla­nul pentru peninsula coreeană, grație unei mutări diplomatice inițiate de pre­șe­dintele sud-coreean, Moon Jae-in, și îm­bră­țișată de omologul său nord-coreean, Kim Jong Un. Ambele tabere se bazează pe diplomația sportului pentru a mai detensiona adversitatea în peninsulă, cele două țări aflându-se practic într-o perma­nentă stare de alertă din 1953 încoace.

Moon a descris mutarea ca fiind o „bună ocazie pentru reconciliere și pacea inter-coreeană“. Și guvernul lui Kim Jong Un a dat câteva semnale liniștitoare. În mod surprinzător, după amenințări anterioare cu distrugerea totală, Coreea de Nord pleda la începutul acestui an pentru asumarea „unui demers important pentru reunificare și schimbări dramatice în re­la­țiile nord-sud cât mai curând posibil“.

Progres diplomatic sau doar PR. Kim nu pierde nimic, trimițând sportivi la acest eveniment, ba mai mult, reușește să pună Coreea de Nord în centrul acoperirii mediatice pe care o primește ediția de anul acesta a Jocurilor Olimpice de Iarnă. În timpul celor mai recente discuții, pri­mele din ultimii doi ani, negociatorii săi au refuzat să menționeze măcar chestiunea denuclearizării, dar au fost de acord ca Phe­nianul să suspende pe perioada evenimentului sportiv exercițiile militare.

Liderul suprem nord-coreean a reușit să adâncească tensiunile și între Moon și președintele american, Donald Trump, cei doi având poziții divergente în ceea ce privește strategia prin care ar trebui anihilate ambițiile nucleare ale Nordului. Mai mult, Kim nu și-a pierdut încrederea: ima­ginile surprinse de sateliți arată că Phenianul pregătea în mod ostentativ o pa­ra­dă militară care a avut loc în ajunul Jocurilor Olim­pice. De asemenea, cu doar o săptă­mână înaintea începerii lor, regimul comunist a anulat un spectacol cultural co­mun pe motiv că mass-media sud-coreană „au prezentat ca­lom­nios“ poziția Coreii de Nord față de Jocurile Olimpice.

„Succesul va fi măsurat prin continua­rea sau nu a negocierilor de pace după eve­­niment. Dacă nu va fi așa, devine clar că Jong Un l-a folosit doar ca exercițiu de PR“, spune Udo Merkel, profesor în cadrul Universității britanice Brighton.

Riscuri. Kim, un maestru al manipulării, este conștient de banii și prestigiul de care se bucură Coreea de Sud. Seulul a cheltuit 2,5 miliarde de dolari pentru cons­truirea de facilități olimpice, inclusiv un stadion nou de 35.000 de locuri pentru ceremoniile de deschidere și închidere. Alte 10 miliarde de dolari au fost alocate pentru îmbunătățiri la nivelul infrastructurii naționale. Totodată, fiind un eveniment mondial, este o oportunitate uriașă de PR pentru marile companii sud-core­ene lovite de scandaluri reputaționale în ultima vreme – Samsung Electronics, Korean Air, Lotte Group și LG Electronics sunt parteneri oficiali ai Jocurilor Olimpice.

Prin urmare, Moon are toate motivele să fie atent la mișcările Coreii de Nord pentru a proteja toate acestea de orice in­cident. Mai ales că Phenianul are un istoric al unor intervenții brutale în evenimente sportive trecute – doborâ­rea unui avion al Korean Airlines înainte de începerea Jocurilor Olimpice de Vară din 1988 (115 victime), un incident naval în timpul cupei mondiale din 2002 (6 victime) etc.

Atrăgând reflectoarele asupra sa, Kim nu va putea însă ascunde decalajul uriaș dintre cele două țări, iar situația nord-co­re­enilor se va înrăutăți după ce noi sanc­țiuni ale ONU asupra importurilor de pe­trol și asupra transportului naval intră curând în vigoare.

În termeni absoluți, bugetul militar al Coreii de Sud este de 30 de ori mai mare decât al Coreii de Nord, chiar dacă aceasta din urmă alocă 23% din PIB pentru apă­rare. Convingerea lui Kim – fără o capacitate nucleară, SUA îi vor îndepărta regi­mul de la putere, așa cum au făcut în Irak sau Libia. În prezent, el susține că focoasele nucleare dezvoltate până acum pot atinge orașe din SUA, dar analiști inde­pendenți sunt sceptici. Ar fi nevoie între trei și cinci ani ca Phenianul să controleze tehnologii-cheie pentru a putea deține ast­fel de focoase, susțin ei.

Pentru SUA, o opțiune ar fi lovituri chi­rur­gicale împotriva facilităților nucleare. Dar chiar și așa există riscul declanșării unui conflict nuclear care inevitabil ar atrage China și Rusia și care ar fi devastator pentru întreaga Asie de Nord-Est.

SUA se tem însă că Moon, fiul unui refugiat nord-coreean, cedează prea mult teren în negocierile cu Phenianul. Partidul său conservator care controlează 40% din Parlament susține o abordare tot mai soft față de Nord. Iar adoptarea recentei diplo­mații a sportului prilejuită de Jocurile Olimpice l-a costat chiar capital politic. Rata de susținere a scăzut de la 90%, în iunie 2017, la sub 60% după ce a fost de acord ca atleți din cele două țări să defi­leze sub un steag comun și să plătească toate cheltuielile pentru delegația spor­tivă nord-coreeană. Tinerii, segmentul care îl sprijină cel mai puternic pe Moon, se arată temători de noua abordare și de un eventual cost, pentru ei, al reunificării. Potrivit unor estimări din 2015, ar fi nevoie de 2.800 de miliarde de dolari pentru ca PIB-ul Coreii de Nord să ajungă la două treimi din cel al vecinilor de la Sud.

Când flacăra olimpică se va stinge, vor reapărea în prim-plan tensiunile geopolitice, iar SUA și Coreea de Sud își vor relua exercițiile militare comune. Oricât de mult optimism ar da Jocurile Olimpice, istoria densă de divergențe politice, ciocniri distructive și ură ale peninsulei nu poate fi ștearsă.

Soft power

Investiția de 12,5 miliarde de dolari a Coreii de Sud pentru buna organizare a Jocurilor Olimpice ar putea da și roade diplomatice, este ceea ce speră mai ales Seulul.

• CHELTUIELI OLIMPICE. Seulul a alocat deja 2,5 miliarde de dolari pentru construirea de facilități olimpice, printre ele un stadion nou de 35.000 de locuri pentru ceremoniile de deschidere și închidere. Alte 10 miliarde de dolari au fost investite în infrastructură.
• TENSIUNI. Retorica belicoasă dintre Washington și Phenian a scăzut dramatic vânzarea biletelor la finalul anului trecut. Noua abordare a Phenianului a calmat temerile, astfel că circa 70% din cele 1,1 milioane de bilete puse la vânzare au fost date până acum.
• SOFT + HARD. „Răspunsul SUA rămâne unul centrat pe diplomație, fără a exclude opțiuni militare pentru ca Phenianul să înțeleagă că diplomații noștri vorbesc de pe o poziție de forță“, a spus ministrul Apărării, James Mattis, după întâlnirea cu omologul său sud-coreean, Song Young-moo.

Articol preluat din BloombergBusinessweek

de Andy Sharp și Kanga Kong; adaptare de Mimi Noel

FOTO: AFP / Getty Images