Viciile sunt agenți de marketing foarte eficienți și doar legislația e limita businessurilor care le satisfac. Drug Enforcement Administration (DEA), echivalentul american al Agenției Naționale Antidrog, ar putea scoate canabisul din categoria drogurilor de mare risc, precum heroina, iar asta a însemnat un suflu nou pentru industria marijuanei din Statele Unite ale Americii.
MJ PurePlay 100 Index, care reflectă evoluția a o sută de acțiuni care au legătură cu canabisul, a încheiat la sfârșitul lui august cea mai bună săptămână din ultimii doi ani și jumătate, cu un avans de aproape 30%. De asemenea, Roundhill Cannabis ETF (exchange trade fund), care, la rândul său, reflectă dinamica industriei de profil, s-a apreciat cu peste 40% în aceeași săptămână, potrivit Bloomberg. Iar lista câștigătorilor poate continua.
Totul a pornit de la o declarație a unui oficial din Ministerul Sănătății din Statele Unite, care a solicitat instituției care se ocupă cu combaterea drogurilor să reclasifice marijuana ca o substanță mai puțin periculoasă. Iar DEA a luat notă de această cerere și s-ar putea chiar să o transforme în realitate. Ce-i drept, punerea canabisului în aceeași oală cu LSD-ul și heroina e cel puțin paradoxală, având în vedere că multe state americane sunt OK, din punct de vedere legal, cu consumul marijuanei în scopuri recreaționale. „Iarba“ este legală în peste 20 de state americane, precum Alaska, California, Colorado, Massachusetts, Missouri, Nevada sau Oregon.
COZI LA „IARBĂ“. Missouri a legalizat recent substanța, ca de altfel multe state, după un referendum din 2022. Un articol din Financial Times ilustrează foarte bine impactul pe care noua lege l-a avut asupra locuitorilor statului american. Imediat după ce aceasta a intrat în vigoare, în fața celor 200 de cabinete medicale care puteau emite rețete pentru consum s-au format cozi. În doar trei luni, vânzările de produse pe bază de canabis se ridicau la circa 230 de milioane de dolari, urmând să atingă într-un timp-record pragul de un miliard de dolari.
Această reclasificare ar fi sinonimă cu scoaterea companiilor de profil dintr-o zonă obscură. În plus, măsura le-ar putea deschide accesul către industria financiară – bănci și piața de capital. Acum, băncile nu au voie să lucreze cu producătorii de marijuana, având în vedere că totuși substanța este ilegală la nivel federal. Alta ar fi povestea dacă „iarba“ ar deveni similară cu ketamina sau steroizii anabolizanți. De exemplu, nu ar fi deloc exclus ca marile piețe, de talia NYSE sau Nasdaq, să accepte listarea unor companii din domeniu.
Pe de altă parte, ca băncilor să le fie permis să finanțeze producătorii de droguri, încă un pas ar mai fi necesar. Legislația care reglementează bankingul ar trebui să stipuleze asta în mod expres. Iar The Safe Banking Act a fost reintrodusă în Congres, anul acesta, după ce a fost respinsă de mai multe ori, în trecut. De altfel, inclusiv absența acestei legi a tras în jos acțiunile companiilor din industria canabisului.
MORALĂ ȘI CONCURENȚĂ. Desigur, dezbaterea din perspectivă morală a legalizării marijuanei nu poate fi evitată. Adversarii acestei inițiative invocă riscuri legate de sănătate și siguranță, în vreme ce suporterii spun că e mai puțin periculoasă decât alcoolul și subliniază efectele sale terapeutice – elimină stresul și durerea. Pe pagina sa de prezentare, Canopy Growth Corp, un jucător din sector, se autodescrie drept o companie care vrea să descătușeze energiile canabisului pentru a îmbunătăți viețile oamenilor.
Apropo de grila morală, mulți dintre jucătorii legali se plâng de concurența neloială pe care o fac operatorii din piața neagră. Unul dintre cofondatorii Cresco Labs, citat tot de Financial Times, estima în această primăvară că vânzările ilicite se ridică la 75 de miliarde de dolari pe an. Spre comparație, industria legală este evaluată la 30 de miliarde de dolari, urmând ca până la sfârșitul deceniului să crească cu peste 100%.
Poate părea straniu, însă businessurile din domeniu nu sunt un succes garantat. Concurența ridicată (nu vorbim doar de piața ilegală) și impedimentele legislative au contrabalansat creșterea accelerată a domeniului. Iar investițiile în canabis nu s-au dovedit printre cele mai inspirate. De exemplu, valoarea de piață a producătorului canadian de canabis Cronos se cifrează la aproximativ un miliard de dolari canadieni. În 2019, compania de țigări Altria, deținătorul brandului Marlboro, cumpăra 45% din Cronos cu 1,8 miliarde de dolari canadieni.
În aceeași ordine de idei, Canopy Growth Corp a renunțat să mai încheie fuziunea cu Columbia Care, pentru că nu a reușit să îndeplinească anumite cerințe de reglementare. Mai concret, compania nu a putut să vândă o parte din magazinele care se „suprapuneau“ cu cele ale concurentului. De asemenea, Constellation Brands, producătorul berii Corona, a trebuit să reducă valoarea contabilă a deținerii din Canopy Growth cu peste un miliard de dolari.
Pe scurt, la planta lăudată să nu te duci cu sacul.
