Într-un interviu recent, cofondatorul Netflix, Reed Hastings, vorbea despre viziunea sa asupra evoluției televiziunii clasice. Interviul mi-a amintit de un studiu realizat de PwC care se referă la megatendințele mondiale ale viitorului. Mai întâi de toate, analiza definește aceste megatendințe ca pe evoluții macroeconomice și geostrategice care se vor manifesta în următoarele decenii. Iar ele sunt definite pe baza unor analize și prognoze științifice, nu doar pe opinii sau păreri.
Megatendințele următoarelor două decenii, perioadă luată în calcul de studiul citat, se vor manifesta în mai multe domenii: economic, geostrategic, social sau militar. Creșterea economică globală își schimbă polii de la Vest către statele emergente. Prognozele arată că vor exista schimbări importante în ceea ce privește Produsul Intern Brut al G7 (SUA, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franța, Italia și Canada) și al grupului de state E7 (China, India, Brazilia, Rusia, Indonezia, Mexic și Turcia).
Schimbări. În anul 2015, PIB-ul total al G7 era de 34.000 de miliarde de dolari, iar al E7 ajungea la 18.000 de miliarde de dolari. Pentru anul 2050, prognozele arată o schimbare substanțială: PIB-ul G7 va ajunge la 69.000 de miliarde de dolari, în timp ce PIB-ul grupului E7 va atinge 138.000 de miliarde de dolari. Rezultatul va fi o schimbare a orientării companiilor, investițiilor și a talentelor spre statele cu o creștere economică susținută.
În al doilea rând, viitorul va aduce schimbări demografice importante, în sensul că populația globului va îmbătrâni. Astfel, proporția populației de peste 60 de ani era de 8%, în anul 1950; a ajuns la 10%, în anul 2000 și va atinge 21%, în anul 2050.
Îmbătrânirea populației atrage după sine un „cortegiu“ de probleme economice și sociale, precum presiunea care va exista asupra sistemului de sănătate, asupra sistemului de pensii și asistență socială, dar și asupra mediului de afaceri care va fi obligat să creeze locuri de muncă pentru bătrâni.
În al treilea rând, planeta se va urbaniza accelerat. În anul 1950, numai 30% din populația globului trăia în orașe. Astăzi, proporția a crescut la 50%, iar peste 18 ani, prognozele arată că ponderea va ajunge la 72%, ceea ce va însemna aproximativ cinci miliarde de persoane. Un asemenea grad de urbanizare nu se va putea realiza fără dezvoltarea „orașelor inteligente“, care vor folosi tehnologia cloud, baze mari de date, rețele sociale, tehnologii care vor conecta departamentele orașului și vor promova bunele practici ecologice.
A patra megatendință care se va manifesta în următorii 20 de ani este cea a schimbărilor din domeniul tehnologiei. Toată lumea este de acord că tehnologia ne schimbă viața, dar impactul schimbării este, uneori, greu de definit. Știm doar că inteligența artificială, nanotehnologia și alte frontiere ale cercetării și dezvoltării cresc eficiența și deschid noi frontiere pentru investitori. Un studiu recent atrăgea atenția că așa-numitul curent tehnologic Internet of thinks va atrage investiții de aproximativ 15.000 de miliarde de dolari. Practic, în acest domeniu doar cerul este limita, în sensul că aplicațiile vor fi nelimitate. De la pornirea aparatelor electrice și electronice din casă de la distanță, respectiv din mașină, până la instalarea unor sisteme de securitate casnice sau industriale. Internetul lucrurilor va face ca legătura noastră cu obiectele să pară, pentru epoca de astăzi, tot mai SF.
În fine, a cincea megatendință consemnată de studiul PwC este cea a schimbărilor climatice și lipsa resurselor naturale. Astfel, în anul 2030, cu o populație de 8,3 miliarde de locuitori, planeta va genera o nevoie cu 50% mai mare de energie, cu 40% mai multă apă și cu 35% mai multă hrană. Este de așteptat să crească tensiunile geopolitice legate de utilizarea resurselor, dar și riscul să apară tot mai des fenomene meteo extreme.
Schimbările anticipate de presiunea modificărilor climatice vor veni din dezvoltarea mașinilor electrice, o preocupare pe care o regăsim tot mai des, astăzi, pe agenda producătorilor auto. Acesta nu este decât un exemplu. Tema împuținării resurselor de apă sau de hrană este, cu siguranță, mult mai complicată.
Pe spuza Netflix. De toate aceste evoluții mi-am adus aminte atunci când am citit un interviu acordat de Reed Hastings, cofondator al Netflix, agenției de presă News.ro. Dacă megatendințele se manifestă la nivel macro, precum creșterea economică sau problemele demografice, viziunea lui Hastings se referă la viața noastră de zi cu zi. Cofondatorul Netflix spune că televiziunea clasică se va schimba și că, peste 20 de ani, va deveni ca telefonul fix. Este evident că Hastings trage spuza pe turta lui, în sensul că pledează pentru produsele pe care le promovează și care, în esență, diferă fundamental de televiziunea clasică. Dar, dincolo de interesele de business ale fondatorului Netflix, nu putem să nu constatăm că telefonia mobilă a omorât telefonia fixă, iar noile platforme video vor arunca în istorie televiziunea clasică.
Așadar, bine ați venit la bord! Sunteți în secolul XXI, pe planeta Pământ.
