Dines, Țiriac – deosebiri, asemănări         

În ultimul timp, averile celor mai bogați români nu mai reprezintă un subiect de interes. Mijloacele dis­cutabile prin care le-au dobândit, problemele cu justiția sau, pur și simplu, pasul făcut înapoi sunt câteva posibile explicații.

Acest articol a apărut în numărul 74 (23 septembrie – 6 octombrie 2019) al revistei NewMoney

Recent, publicația americană Forbes a reîncălzit tema, decretându-l pe Daniel Dines, cofondatorul producătorului de software UiPath, primul miliardar din businessul cu boți (robotizarea proceselor dintr-o companie) și, totodată, cel mai bogat ro­mân. Că UiPath valorează șapte miliarde de dolari este un lucru bine cunoscut. Ce aduc nou jurnaliștii de la Forbes este dimensiunea pachetului de acțiuni deținut de Daniel Dines – peste 20% din companie. Și, astfel, un calcul simplu ne arată că averea sa se ridică la cel puțin 1,4 miliarde de do­lari, cu 300 de milioane de dolari mai mare decât cea deținută de Ion Țiriac, potrivit aceleiași surse. Pe lângă povestea cu boții, Dines mai marchează cel puțin o premieră: este cel dintâi miliardar ro­mân care nu are nici cea mai mică tangență cu partidele politice.

Detronarea lui Ion Țiriac din fotoliul de cel mai bogat român – acest lucru s-a mai întâmplat și cu alte ocazii – are acum o încărcătură simbolică. După cum notează și jurnaliștii de la Forbes, produsul lui Dines este un software invizibil, care însă aduce economii de sute de milioane de dolari prin automatizarea proceselor repetitive făcute până acum de oameni. În schimb, terenurile, blocurile de locuințe, rețeaua de magazine, sediile de bănci sau dealershipurile auto pe care Ion Țiriac le-a avut la un moment dat sau le are în continuare sunt toate bunuri cât se poate de tangibile. De adăugat că Țiriac nu a făcut absolut nicio investiție în teh­nologie, deși există indicii că a avut propuneri în această direcție.

Școala de afară. Însă contactul cu Occidentul din anii tinereții este o experiență comună pentru cei doi. Cariera de tenismen și, ulterior, de mana­ger sportiv l-a ajutat pe Ion Țiriac să se stabilească în afara României înainte de 1989 și să-și facă o re­țea de cunoștințe din elita businessului internațio­nal. Revenit la București, a facilitat intrarea pe piața românească a unor mari grupuri germane, precum Metro, Daimler sau Allianz. De fapt, asocierea cu acestea a fost rețeta succesului său în afaceri. Ca o paranteză, Țiriac a mai făcut și alte tipuri de facilitări: a creat punți de legătură între politicienii români instalați la putere după 1990 și marile personalități din guvernele occidentale.

Ce a primit în schimb? A putut cumpăra avantajos importante active imobiliare sau foste întreprinderi de stat.

Cât despre Dines, acesta și-a făcut școala de programator la sediul Microsoft din Seattle, unde a lucrat preț de cinci ani la începutul anilor 2000 și unde, cel puțin la început, i-a fost foarte greu, pentru că – povestește pentru Forbes – înțelegea doar 50-60% din ce se discuta în întâlniri și nu putea să vorbească deloc.

Asemănarea se oprește aici, pentru că, în vreme ce Țiriac nu a extins peste granițe nicio afacere pornită independent în România, Dines a transformat UiPath într-o corporație cu 3.200 de angajați și birouri în 30 de țări. Asta, evident, cu cele peste 900 de milioane de dolari pe care le-a atras sub formă de finanțări de la fonduri de investiții în ultimii doi ani.

Problema „unicornilor“. Apropo de infuzia de capital uriașă pe care a primit-o UiPath, întrebarea care se pune – valabilă, de altfel, pentru toți cei peste 200 de „unicorni“ (companii evaluate la peste un miliard de dolari) câți există acum – este în ce măsură compania va mai crește spectaculos după ce sutele de milioane de dolari se vor fi epui­zat. O altă întrebare este în ce măsură Dines va putea valorifica într-o zi acțiu­nile pe care le deține, printr-o listare la bursă sau prin vânzarea către un gigant software. Spre com­pa­rație, Ion Țiriac a încasat de-a lungul anilor câ­teva sute de milioane de dolari. Din acest punct de vedere, 30-0 pentru Țiriac.

Succesul în business a venit pentru amândoi la peste 40 de ani. Cât despre bogăția supremă, Țiriac a ajuns miliardar la peste 60 de ani, în vreme ce Dines a dobândit acest statut la 47 de ani.

Nume rare. Ca personalități, Țiriac și Dines sunt firi opuse. Fostul tenismen este un personaj volubil și un obișnuit al studiourilor de televiziune. De altfel, popularitatea a fost una dintre pârghiile principale pe care le-a folosit în business. În definitiv, nu sunt mulți români care și-au pus numele pe firmele companiilor. Mult mai discret, Dines apare rar în presă și nu are nici pe departe aceeași relaxare când vorbește în public.

În orice caz, și Țiriac, și Dines sunt nume foarte rare, dacă nu unice chiar. Nici miliardari români (autentici) nu sunt pe toate drumurile.

Ionuț Ancuțescu are o experiență de peste 17 ani în presa economică și de business. A lucrat la publicațiile Ziarul Financiar, Capital, Biz, Business Magazin, Money Express, Forbes și Adevărul Financiar, iar acum este redactorul-șef al revistei NewMoney.