Instalarea unui nou guvern, chiar și de aceeași coloratură politică, aduce, inevitabil, speranța unei mai bune guvernări. Cu atât mai mult cu cât, anul trecut a oferit multe momente criticabile din punctul de vedere al deciziilor care privesc mediul economic.
Și atunci, ne putem întreba: ce înseamnă și cum ar trebui să acționeze un așa-numit guvern „pro-business“. Ar trebui să plecam de la imperativele curente și cele de principiu ale mediului de afaceri.
Transparență și predictibilitate. Sunt două cerințe vechi ale reprezentanților companiilor private. Anul trecut, acești indicatori au fost aproape inexistenți. Am asistat la decizii luate fără consultarea partenerilor sociali, fără o analiză a efectelor și aplicate, practic, „peste noapte“. S-au întâmplat toate aceste lucruri, în pofida faptului că, teoretic, guvernul știe cum să procedeze pentru a asigura transparență și predictibilitate. Cea mai bună dovadă în acest sens o găsim chiar în programul de guvernare inițial și în cel actualizat (al noului guvern Dăncilă). Este vorba despre modul în care ar trebui adoptat Codul economic. Acesta va cuprinde mai multe legi cu caracter economic, le va actualiza și le va „curăța“ de paragrafele legale redundante sau care se bat „cap în cap“.
Pașii de adoptare a codului sunt înscriși clar în programul de guvernare: dialogul cu partenerii sociali și cu mediul de afaceri, dezbaterea parlamentară, încheierea unui moratoriu cu forțele politice prin care să se stabilească faptul că timp de cinci ani nu va fi modificat. În fine, aplicarea codului se va face la șase luni după adoptarea prin lege, pentru a da răgaz firmelor să se pregătească. Perfect. Numai că anul trecut a fost exact invers: fără consultări și cu multe schimbări implementate foarte repede.
Un pic de empatie. Anul trecut, a părut că guvernarea este concentrată exclusiv asupra sectorului de stat. Creșterea salariilor bugetare și pensiilor și legea de salarizare unitară în sectorul public au fost principalele preocupări, în timp ce mediul economic a fost împovărat și derutat de o mulțime de schimbări legislative. Creșterea salariului minim, introducerea split TVA, trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat cu efecte asupra salariului net, haosul creat în salarizarea din sectorul IT, impunerea plății contribuțiilor sociale la salariul minim pentru angajații care lucrează cu o jumătate de normă, toate aceste măsuri au fost, într-o proporție mai mare sau mai mică, defavorabile businessului.
Cu siguranță, nimeni din mediul de afaceri nu se așteaptă la „cadouri“ de la Guvern. Este limpede că, anul acesta, în pofida creșterii economice care se va menține, va fi complicat. S-au acumulat deficitele, a crescut datoria publică în termeni nominali, inflația crește, iar dobânzile și cursul de schimb sunt volatile. Pe de altă parte, nu mai există spațiu fiscal pentru scăderea taxelor sau impozitelor (care, să recunoaștem, au favorizat companiile prezente pe piața internă).
Așadar, mediul de business nu mai are nevoie acum de măsuri de încurajare a piețelor, dar simte nevoia unei empatii din partea guvernului. În sensul unui dialog care să pună pe agenda guvernului temele importante pentru mediul de afaceri. Care pot fi foarte diferite de la industrie la industrie, dar care sunt și comune, precum lipsa forței de muncă sau modernizarea administrației.
O bună guvernare. Mediul de business are nevoie de îmbunătățirea actului de guvernare. Înțelegând prin aceasta o paletă destul de largă. Care poate pleca, de exemplu, de la un management de calitate al companiilor de stat, întrucât aceste firme trebuie să fie parteneri corecți în mediul economic. Din păcate, în ultimul an, managementul profesionist a fost înlocuit cu cel de partid.
Apoi, este vorba despre investiții și absorbția de fonduri europene. Aceste capitole apar în toate programele de guvernare, dar în realitate, investi- țiile au fost sacrificate pentru cheltuielile cu salariile.
Totodată, este nevoie de modernizarea administrației, de investiții în programe de e-guvernare care să ușureze viața companiilor. Există, și în acest sens, un program bine conturat, nu numai la acest guvern, ci la multe altele precedente, de dezvoltare a informatizării administrației centrale și locale. Problema este aceeași ca la investiții: arată bine „pe hârtie“, dar suferă la aplicarea „în realitate“.
La final, două „amănunte“ care ar putea deja să dea de gândit față de calitatea guvernării. Este oare util ca salariații Fiscului să încaseze 15% din amenzile pe care le dau companiilor? Care va fi efectul asupra firmelor? Și, în fine, o prevedere „ascunsă“, undeva, în programul de guvernare. Autoritățile vor realiza o bază de date online, cu fotografii și ID, care îi va cuprinde pe toți angajații din sectoare care au risc ridicat al muncii la negru. Ceea ce pare încă un coșmar birocratic pentru firme. Ceea ce ne arată că orientarea pro-business a guvernului trebuie să treacă testul detaliilor incluse în programul de guvernare și aplicării acestuia în practică.
