Una din cele mai interesante îndeletniciri este aceea de a citi știrile. Nu cele de pe rețelele sociale, ci din mass-media. Știrile zilei, ale săptămânii sau ale lunii oferă o relevantă imagine asupra modului în care se schimbă lumea. Alături, evident, de ceea ce vedem cu ochii noștri. O preocupare importantă este cea privind protecția mediului. În acest domeniu, Uniunea Europeană este „vârful de lance“. Europenii și-au fixat ținte ambițioase privind nivelul de emisii de gaze cu efect de seră, iar la un moment dat părea că se uită în spate și nu văd pe nimeni care să vină alături de ei. Alegerea lui Joe Biden ca președinte al Statelor Unite a schimbat situația, America revenind în Acordul de la Paris și alături de obiectivele de la nivel global privind emisiile de gaze cu efect de seră. Din păcate, printre statele care nu își asumă țintele pentru combaterea schimbărilor climatice sunt China și Rusia. Suntem, așadar, din nou în paradigma Occident vs Orient.
Dar compania Cargill a creat o mască pentru vaci care transformă metanul expirat de animale într-un gaz mai puțin nociv pentru mediu (știți, bovinele sunt considerate responsabile pentru o parte considerabilă din gazul cu efect de seră emanat în atmosferă). Compania va produce și hrană pentru vite care va reduce gazele din stomacul acestora.
CONDIȚIE. Tema energiei verzi este privită, în țările europene, în strânsă legătură cu planurile de redresare și reziliență. Trecerea la energie obținută din surse regenerabile a fost o condiție impusă de Uniunea Europeană pentru proiectele de investiții pe care și le asumă fiecare stat membru. De altfel, planurile de redresare și reziliență ale statelor europene au fost în atenția publicului larg din Europa.
Experții nu s-au putut abține să constate că programul european de susținere a economiei este mai complicat și mai birocratic decât cel al Statelor Unite, dar explicația a fost destul de simplă și anume aceea că UE a avut ambiții mult mai mari decât SUA, respectiv și-a propus ca alături de finanțări să aibă loc și reforme. Din acest punct de vedere, momentul ales a fost cel oportun, în sensul că, prin plan, Comisia Europeană a condiționat obținerea finanțării de realizarea unor reforme. În România, reforma pensiilor a aprins controversele. Agricultura și vitele sunt doar o parte a schimbărilor climatice. Alta, complicată, este cea industrială. Statele grupului G7 și-au asumat să nu mai finanțeze proiecte energetice care se bazează pe combustibili fosili, însă o serie de reprezentanți ai industriei energetice clasice au protestat. În UE, tema fierbinte este înlocuirea cărbunelui cu resurse regenerabile. România și Polonia sunt în centrul acestei schimbări care va aduce mari provocări tehnologice (prin investițiile absolut necesare) și sociale (prin restructurările de personal pe care le presupune întregul proces).
DIGITALIZAREA. O schimbare importantă este legată de transformarea digitală. În Europa, prin planurile naționale de redresare și reziliență, statele își asumă digitalizarea administrației publice. Toată Europa are nevoie de progrese la acest capitol. Dar digitalizarea are multe valențe în sectorul privat. Marile companii digitale sunt în atenția statelor din toată lumea în ceea ce privește plata impozitelor. Grupul celor mai dezvoltate state ale lumii, G7, a decis că impozitul minim pe profit se va aplica și pentru firmele de tehnologie, ceea ce ar putea rezolva o problemă care are deja câțiva ani.
Totodată, o serie de companii plecate din România se extind la nivel internațional și nu este vorba doar despre UiPath, ci și despre antreprenori români care au firme cu birouri deschise în mai multe colțuri ale lumii.
Telemunca este, evident, noua provocare a companiilor și a angajaților, teleeducația (oricât de criticată ar fi de cadrele didactice) se va dezvolta, cel mai bun exemplu în acest sens fiind informația că Germania vrea să condiționeze creșterea salariilor cadrelor didactice de gradul de digitalizare a sistemului de învățământ. De asemenea, telemedicina, sub diverse forme, administrative sau procedurale, se va dezvolta în anii care urmează.
Criptomonedele sunt instrumente care nu pot fi încadrate în schimbarea digitală, pentru că sunt, deocamdată, o „bulă speculativă“ și nu un adevărat instrument de plată online. Mult mai interesante sunt tatonările pe care unele state, precum Germania sau Finlanda, le fac pentru a testa un venit minim de bază. Recent, Germania a experimentat oferirea unui venit de 1.200 de euro pe lună unor cetățeni fără a avea pretenția ca ei să lucreze. Poate fi o pregătire pentru momentul în care digitalizarea va avea intensitate în industrie, servicii, agricultură sau administrație.
Până atunci, până la schimbările profunde, să ne bucurăm de o schimbare simplă, aparent neînsemnată, dar extrem de importantă: spectatorii s-au întors în tribunele competițiilor sportive. Este un pas către normalitate.
