Clasic și modern în afaceri

Recent, un bun coleg încerca să mă convingă să folosesc trotinetele. Eram pe stradă, ridicase o troti­netă căzută pe trotuar și îmi arăta cât de simplu se poate conduce. „Aici este accelerația“, spunea ară­tând o clapetă neagră, „și aici este frâna“, indicând către un fel de mâner. „Nu îți trebuie decât aplicația și totul se rezolvă“, mai spune colegul. „Uite cum sunt făcute, din oțel rezistent“, a adăugat el, în timp ce așeza trotineta în poziția în care o găsise. Și, în­tr-adevăr, materialul din care este făcut cadrul trotinetei este rezistent la șocuri, o arată zgârieturile pre­zente pe toată suprafața.

Este clar că trotinetele „au prins“ la public. În toate marile orașe europene poți vedea tineri sau mai puțin tineri, oameni îmbrăcați lejer sau în costum, „călărind“ trotinetele. Inevitabil, au apărut accidentele, nemulțumirile pietonilor sau ale șoferilor și, implicit, reguli de utilizare a acestora.

Totodată, am putut înțelege modelul de business. În esență, este vorba despre companii digitale, bine­înțeles, nu de anvergura celor cinci mari, GAFAM, dar cu destule principii de afaceri asemănătoare.

De aceea, poate că nu ar trebui să fie atât de sur­prinzător că o companie precum Lime a primit recent o finanțare de aproximativ o jumătate de miliard de dolari. Nu ar trebui să fie o surpriză, dar nici nu te poate lăsa indiferent.

REAȘEZARE. Se poate face o comparație între jumă­tatea de mi­liard de dolari atrasă de Lime, o compa­nie de închiriat trotinete, în ultimă instanță, și miliardul de do­lari pe care îl plătește Romgaz pentru a pre­lua parti­cipația companiei americane Exxon la perimetrul Neptun Deep, din Marea Neagră. Dife­rența este de la simplu sau la dublu, dar pare, până la urmă, extrem de mică, dacă ne uităm în urmă cu două decenii, atunci când afacerile clasice erau în top, iar cele di­gitale abia se dezvoltau.

Lumea businessului se reașază. Afacerile clasice, țiței, gaze naturale, cărbuni, au în față un viitor limitat. Nu ar trebui să ne lăsăm înșe­lați de fotografia momentului, care arată o creștere substanțială a pre­țurilor produselor energetice. Ho­tă­­rârea Uniunii Europene, în primul rând, dar și a sta­telor dezvoltate din afara Europei, cu privire la reducerea emisiilor de carbon, va face ca actualii combustibili să aibă un impact tot mai redus în economia viitorilor 30 de ani.

Un studiu realizat de Accenture arată cum se construiesc lanțurile de afaceri în contextul în care companiile își asumă obiectivele de reducere a emisiilor de carbon. Astfel, industria siderurgică și cea petro­chimică ajută la producția hidrogenului folosit pentru oțelul cu o amprentă redusă de carbon. Produc­ția de tablă obținută cu emisii reduse de gaze cu efect de seră este livrată industriei auto. La rândul ei, industria auto, prin dezvoltarea producției de ma­șini electrice, ajută secto­rul de transporturi să atingă țintele de reducere a emisiilor de carbon. Acest exemplu ne arată, pe de o parte, cât de in­ter­conec­tată este economia în ceea ce privește obiectivul de a lupta cu schimbările climatice și, pe de altă parte, evidențiază că noua economie va însemna teh­nologii inovatoare și noi abordări interdisciplinare.

NOILE COMPANII. Nici noile companii nu rămân mai prejos. Ele reu­șesc să inoveze într-un ritm sus­ținut, ceea ce, desi­gur, le face viața mai ușoară consumatorilor, dar, în același timp, pune presiune asupra tinerilor antreprenori care își doresc să aibă succes. Astfel, în România, și-a anunțat intrarea pe piață o companie care promite să livreze produse alimentare în numai 10 minute. Ar fi aproape o minune să poată realiza acest lucru într-un București în conti­nuare aglomerat, în ciuda restricțiilor de tot felul cau­zate de pandemie. Secretul acestei platforme este acela că vor fi înființate așa-numite „dark store“-uri, adică magazine care nu sunt deschise pu­blicului larg, ci au doar rolul de a depozita stocurile de produse și de a le livra către public.

La alt nivel, Amazon și Tesla se luptă pentru su­pre­mația asupra spațiului aerian. Fiecare companie vrea să își lanseze propriii sateliți. Se pare că Tesla are deja 1.700 de sateliți în spațiu, Amazon vrea să ajungă la peste 7.000. Miza este construirea unei re­țele de sateliți care va deveni esen­țială pentru apli­ca­țiile de comuni­cații de pe Pământ.

În România, doi antreprenori locali au creat o aplicație care realizează managementul stupinelor de albine și care a ajuns cea mai utilizată din domeniu pe plan mondial. Ceea ce arată, încă o dată, că startupurile românești pot face performanță, în sectoare de nișă sau în domenii de masă.

Afacerile viitorului vor arăta diferit. Mai puțin cla­sic, mai mult modern. Mai multă grijă față de mediu, mai aproape de consumatori. O schimbare care se întâmplă deja, care va avea învingători, dar și învinși. Pentru că meseriile se vor schimba, aptitudinile ne­cesare vor fi diferite, iar adaptarea nu va fi simplă. Pentru consumatori, noua economie va fi mai co­modă. Pentru lucrători, viața va fi mai com­plicată.

Constantin Rudnițchi, realizator de emisiuni la Radio RFI România și la televiziunea Profit.ro. De asemenea, a fost redactor-șef adjunct al revistei economice Capital.