Cât valorează o companie tehnologică

Vânzarea aplicației Clever Taxi către o companie controlată de Daimler a fost o senzație, datorită cumpărătorului prestigios și valorii neașteptat de ridicate, în egală măsură. Tot ce a transpirat din culisele negocierilor este valoarea de „opt cifre“. Imprecis, însă suficient ca să inflameze imaginația antreprenorilor din IT sau a bancherilor de in­vestiții. Cât valorează Clever Taxi? – rămâne o întrebare deocmadată fără răspuns. Cum se eva­luează o astfel de aplicație? De fapt, aceasta este întrebarea.

TALKING TOM. Tehnologia nu a schimbat doar modul în care consumăm, citim, călătorim, muncim etc. A dat peste cap și algebra relativ simplă a evaluărilor companiilor din chiar industria pe care a creat-o. Dacă, în epoca offline, vânzările, profitabilitatea și datoriile erau instrumentele de calcul ale evaluatorilor, acum reperele lipsesc aproape cu desă­vârșire. Ce-i drept, numărul de utilizatori care folosesc tehnologia sau viteza cu care aceasta este adoptată pot fi niște puncte de plecare orientative. De multe ori, însă, acestea sunt absolut inutile.

Cu o lună înainte ca mytaxi să preia Clever Taxi, Doru Lionăchescu, unul dintre cei mai experi­men­tați bancheri de investiții de la noi, ținea un discurs despre limitările pe care le au specialiștii. El a dat exemplul creatorilor unui joc din Slovenia care și-au vândut compania către un investitor din China pentru un miliard de dolari, deși eva­luările inițiale erau mult mai modeste.

Este vorba de vânzarea jocului pentru telefoane mobile Talking Tom (în principiu, o pisică virtuală care repetă ce îi spune utilizatorul) către o mare companie chineză din industria chimică, Jinke Peroxides.

O asemenea evaluare (chinezii au plătit o sumă echivalentă cu de opt ori veniturile producă­to­rului Talking Tom din 2015) iese din paradigma cu care Doru Lionăchescu, președintele diviziei de in­ves­tiții a Băncii Trasilvania, BT Capital Partners, s-a obișnuit în ultimul deceniu. Acesta este și motivul pentru care – spunea el la sfârșitul lui mai – bancherii de investiții sau consultanții vor ră­mâ­- ne, în anii ce vin, simpli mediatori între cum­pă­rător și vânzător.

Dacă ne uităm mai atenți la tranzacția-minune din primăvara acestui an, am putea spune că valoa­rea este dată de ochii cumpărătorului. Achi­ziția se înscrie în curentul care se manifestă în China de la începutul anului trecut, când pră­bușirea burselor asiatice a activat spaima unei deprecieri a yuanului. Doar anul trecut, giganții din China au făcut achiziții de 220 de miliarde de dolari în afara Chinei. În cazul particular al Jinke Peroxides a contat și decizia strategică a acțio­narilor de a se transforma din producător de peroxid într-o companie tehnologică. În conse­cință, Jinke Peroxides a devenit Jinke Entertainment Culture.

Revenind la tranzacția mytaxi/Clever Taxi, și în acest caz, ochii cumpărătorului au făcut prețul. Călin Fusu (cover story-ul din numărul curent al NewMoney îl are drept personaj principal) spune că, în calitate de reprezentant al celui mai mare acționar al Clever Taxi, a insistat ca negocierile să se poarte direct cu cumpărătorul final. Și asta pentru că, inițial, vânzătorii au fost abordați de un intermediar din America Latină. Altfel spus, pentru Daimler, Clever Taxi valorează zece milioane de euro. Și asta pe fondul încercării marilor companii auto din întreaga lume de a migra către tehnologie și mașini electrice. Producătorul auto german și-a dorit atât de mult Clever Taxi, încât a acceptat un preț care, în cel mai pesimist scenariu, este echivalent cu de 28 de ori veniturile companiei din 2016. Dar atunci când vrei să creezi o altrenativă europeană a Uber – asta plănuiește Daimler – niciun preț nu e prea ridicat.

RARA AVIS. În esență, această nouă logică a eva­luărior ne spune că în ranița fiecărui tânăr talentat la tehnologie stă bastonul de miliardar. În realitate, lucrurlile nu stau deloc așa. Rata de succes în rândul startup-urilor tehnologice este extrem de scăzută. Circa 90% dintre acestea dispar și nimeni, niciodată, nu mai vorbește despre ele. De fapt, o idee este bună doar atunci când produsul sau serviciul realizat pe baza sa a fost adoptat în masă. Talking Tom avea în momentul tranzacției 350 de milioane de utilizatori lunari activi, iar Clever Taxi a facilitat 40 de milioane de călătorii în șase ani.

Tot o minoritate sunt și investitorii care intu­iesc succesul unei tehnologii cu puțin timp înainte ca aceasta să explodeze cu adevărat. Călin Fusu aparține acestei specii de indivizi care intuiesc o tranzacție de opt cifre acolo unde marea majoritate a investitorilor văd o imensă pierdere. Paradoxal, sumele necesare intrării într-un astfel de startup sunt accesibile multora. Aceștia preferă însă imobiliarele.

Ionuț Ancuțescu are o experiență de peste 17 ani în presa economică și de business. A lucrat la publicațiile Ziarul Financiar, Capital, Biz, Business Magazin, Money Express, Forbes și Adevărul Financiar, iar acum este redactorul-șef al revistei NewMoney.