Cât de atractivă mai este industria auto din România pentru constructorii de mașini din Germania

Factorul decisiv a fost tendința ne­gativă continuă a in­dustriei orientate către export, ca urmare a tensiunilor comerciale dintre marile puteri ale lumii, reiese din raportul Bundesbank.

„Indicatorii preliminari arată puține semne de relansare sustena­bilă a exporturilor și o stabilizare a industriei. Asta crește riscul ca încetinirea (economică, n.r.) să se extindă într-o mai mare mă­sură la sectoare orientate mai mult către piața internă“, notează specia­liștii băncii centrale din Germania.

Singurele aspecte pozitive consemnate în documentul citat se referă la faptul că acesta nu vor­bește despre o recesiune considera­bilă, cum a fost cea din urmă cu mai bine de un deceniu.

De altfel, guvernul de la Berlin a anun­țat că nu plănuiește măsuri radicale de sti­mulare a economiei, în contextul în care insti­tuții precum Fondul Mone­tar Internațional (FMI) și Banca Centrală Europeană (BCE) au cerut statelor cu excedente bugetare (Germania și Olanda) să folosească spațiul fiscal de care dispun pentru a încuraja creșterea economică.

Economia autohtonă, strâns legată de Germania

Economia românească este strâns legată de cea a Germaniei – nu doar prin prisma relațiilor comerciale –, iar febra de la Berlin s-ar putea transforma în gripă la București. Germania este al doilea mare investitor străin din România, cu peste 10,6 miliarde de euro (14% dintr-un total de peste 75,8 miliarde de euro), potrivit celor mai recente date ale Consiliului Investitorilor Străini (FIC).

Statistica plasează Olanda pe primul loc, însă acest lucru este mai puțin relevant, având în vedere că multe companii străine sunt înregistrate în Țara Lalelelor în scopuri fiscale. Tot după Olanda, Germania este și al doilea mare investitor străin în companii greenfield (investiții de la zero), cu peste 17% dintr-o valoare to­tală de aproape 44,8 miliarde de euro. Tot­odată, germanii controlează cele mai multe filiale ale multinaționalelor din România, circa 17% din total.

Un sfert din exporturile României

Prin prisma schimburilor comerciale, Germania atrage circa un sfert din ex­porturile României, segmentul auto având o contribuție substanțială în acest mix. Iar problemele consemnate de cea mai mare economie a Europei se resimt deja la nivel local.

Deși exporturile de ma­șini ale României au consemnat o creștere de 5,1% în primele șase luni din 2019, exporturile de mijloace și materiale de transport (în principal piese auto) au scăzut cu 1,8%, la 6,5 miliarde de euro. Acestea au o pondere de aproape 20% în exporturile totale ale României și au avut parte de un ritm accelerat de creștere în perioada 2015-2018, cu valori medii anuale de peste 10%.

„Industria auto în România reprezintă 14% din PIB și contribuie cu 26% la exporturi. E cea mai mare industrie a României, una dintre principalele forțe economice ale țării. Trebuie să o considerăm o pepită, să o menținem și să o dezvoltăm“, declara la jumătatea anului Christophe Dridi, director general la Automobile Dacia și Groupe Renault România.

România, ocolită de marii investitori auto

Deși are o industrie cu tra­diție, România a fost ocolită în ultimii ani de marii investitori auto, care au deschis noi fa­cilități de producție în regiune, în urma unor investiții de miliarde de euro.

În 2016, de exemplu, Mercedes-Benz, divi­zia premium a gigantului german Daimler, alegea ca destinație de investiție Ungaria, unde anunța că va aloca un miliard de euro pentru construcția unei noi fabrici, la Kecskemét. Mai recent, BMW a început construc­ția unei fabrici de un miliard de euro la Debrețin, la granița cu România.

Tot recent, au apărut noi speranțe că România ar putea să reintre în cursa pentru fabrica Škoda pe care grupul Volkswagen plănuia să o construiască în Turcia. Ezitarea grupului de a începe lucrările, în contextul recentei incursiuni a autorităților de la Ankara în Siria, a dat speranțe statelor din regiune că există încă spațiu de ne­gociere.

„Urmărim evoluțiile. Planurile pen­tru Turcia sunt în prezent în așteptare. Nu căutăm în mod activ locații alternative“, a fost reacția fermă a grupului Volks­wagen.

Unul dintre cele mai performante sectoare industriale

Industria auto este unul dintre cele mai performante sectoare de la nivel local, fiind printre puținele în care dina­mica anuală a costurilor salariale a fost acoperită de cea a productivității muncii, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR). Acest lucru a survenit și ca urmare a automatizării proceselor.

Ban­ca centrală a observat o restrângere a schemelor de personal în industria auto, cel mai probabil, „în asociere cu investițiile derulate de principalele companii pentru automatizarea producției“.

Cifra de afaceri a industriei auto locale, valoare care include atât businessurile Dacia și Ford, cât și pe cele ale celor aproape 400 de producători de componente, a înre­gistrat o creștere de 20% în 2018, la 28 de miliarde de euro, potrivit datelor Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

Acesta a fost cel mai accelerat ritm de creștere al ultimilor șapte ani, după cel consemnat în 2011, de 25%, pri­mul an întreg de producție al SUV-ului Dus­ter pe platforma de la Mioveni. Rezultatul bun din 2018 a venit ca urmare a perfor­man­țelor uzinei Ford de la Craiova, unde s-au produs circa 142.000 de SUV-uri EcoSport, de trei ori mai multe decât în 2017.

Depindem de marile puteri

România este la cheremul marilor puteri, ale căror decizii riscă să fie dur resimțite la nivel local. Deși SUA și China par a fi făcut progrese în ajungerea la un consens cu privire la încetarea răz­boiului comercial, SUA și Europa lasă impresia că ar mai avea probleme nerezolvate. Iar recenta decizie a Organizației Mondiale a Co­merțului, care a dat dreptate SUA în disputa privind Airbus, ar pu­tea afecta negativ relațiile dintre SUA și UE.

Americanii sunt pregătiți să impună tarife comerciale de 7,5 miliarde de dolari asupra unor bunuri europene, iar președintele Donald Trump a amenințat că are în ve­dere și introducerea de taxe pentru mașini și echipamente auto. Dacă aceste tarife vor deveni realitate, România ar putea avea noi probleme.

Dan Bucșa, economist-șef pentru Europa Centrală și de Est la UniCredit Bank Londra, estimează că economia locală va înregistra o creștere de 2,7% din PIB în 2020, însă doar în situația în care SUA nu vor introduce tarife vamale la mașini și componente auto.

În aceste condiții, războiul comercial, recesiunea tehnică din Germania, incapa­ci­tatea României de a atrage investitori într-un sector în care are experiență și în­ce­­tinirea economiei mondiale ca urmare a încheierii actualului ciclu de creștere sunt doar câteva dintre aspectele care vor dicta evoluția economiei locale în ur­mă­torii ani.

Cine, ce, cât

Industria auto este una dintre cele mai importante ramuri ale economiei ro­mâ­nești, fiind o impor­tantă sursă de atragere de investiții străine.

• Exporturi. În prima jumătate a anului, exporturile de piese auto ale României, care reprezintă echivalentul a 20% din exporturile totale, au înregistrat o scădere de 1,8%, la 6,5 miliarde de euro. Pe de altă parte, exporturile de mașini au consemnat o creș­tere de 5,1%, autoturismele produse la nivel local fiind extrem de competitive ca preț pe piețele europene.
• Venituri. Cifra cumulată de afaceri a companiilor active în industria auto din România s-a ridicat la 28 de miliarde de euro în 2018, în creștere cu 20% față de anul anterior, potrivit datelor centralizate de patronate.
• Producție. Cu 359.000 de autoturisme produse în 2017, România se află destul de mult în spatele ce­lorlalți producători de automobile importanți din Europa Centrală și de Est: Ungaria (502.000), Polonia (515.000), Slovacia (un mi­lion), Cehia (1,4 milioane). Aproape un sfert din pro­ducția europeană de autoturisme avea loc în Europa Centrală și de Est în 2017, față de 16,7% în 2007 și doar 8,5% în 2000.