Șeful Dacia: Lipsa infrastructurii produce pierderi semnificative, deși industria automotive aduce 14% din PIB

Autor: Ionuț Ancuțescu și Carmen Constantin

Șeful grupului Renault-Automobile Dacia, francezul Christophe Dridi (50 de ani), conduce o Zoe electrică, iar soția sa, un Duster. „Orice problemă am avea, so­luția este pe etajeră (unde ține cheile de la mașină, n.r.), glumește el. Cu problemele de infrastructură din România, nu mai e însă de glumit. Autostrada Pitești-Sibiu, promisă de guvernele României de la sfârșitul anilor 2000, nu mai e sufi­cientă. E nevoie și de transport feroviar și maritim interconectat, pentru ca expor­tul de mașini Dacia să nu aibă de suferit.

Acest articol a apărut în numărul 69 (8 – 21 iulie 2019) al revistei NewMoney

NewMoney: Prin câte culturi ați navigat în ultimii ani?

Christophe Dridi: (oftează) Sunt născut în Franța. De lucrat am lucrat însă în Japonia, apoi în Mexic, apoi m-am întors în Franța. M-am mutat în Maroc, de unde am venit în România, deci, în total, aș spune că am experimentat cinci culturi diferite. În tot acest timp, am lucrat doar pentru Alianța Renault-Nissan-Dacia.

– La ce vă așteptați în 2019?

– Una dintre principalele priorități pentru acest an a fost reunirea tuturor echipelor Renault-Dacia. Înainte, eram în cinci locuri diferite din București. Eram împrăș­tiați în Pipera, în Northgate, dar și în Militari, Westgate, și chiar în centrul orașului. Or, să muți birourile, locurile de muncă a peste 3.000 de oameni, numai ușor nu e. Ca să facem din această mutare un succes, a trebuit să ne pregătim, să ne orga­nizăm… Să ne asigurăm că totul va fi gata la timp.

– Iar în termeni de profitabilitate?

– Știți, desigur, că anul trecut grupul Renault a avut un turnover de peste șase mi­liarde de euro. Nu vă putem spune care sunt țintele pentru acest an, sunt confi­den­țiale încă. Dar, desigur, ne așteptăm să continuăm creșterea și să fim competitivi.

– România trece printr-o criză acută a for­ței de muncă. Cum vă descurcați cu anga­jările?

– Când vorbim despre personal, luăm în calcul de fapt mai multe tipuri de angajați: muncitori, tehnicieni, ingineri și așa mai departe. Pentru mine, cel mai important este cum să ne pregătim pentru viitor. Apar tot timpul tehnologii noi. Trebuie să fim pregătiți pentru automatizarea și digi­talizarea industriei automotive. Trebuie să luăm în calcul mașinile conectate, inte­li­gente, platformele de car-sharing, faptul că se vor cere mașini tot mai sofisticate și așa mai departe. Pe de altă parte, trebuie să ținem cont că România e tot mai puțin o țară low-cost. Situația din urmă cu câțiva ani nu mai este valabilă. Uitați-vă doar la creșterile de salarii din ultimii ani, care duc, inevitabil, la creșteri de costuri ale producției. Dar nu mă înțelegeți greșit: e normal să fie așa. Trebuie să ne recom­pen­­săm corect muncitorii și să fim competitivi. Or, ca să fim competitivi, trebuie să folosim cele mai noi tehnologii. Altfel, ne vom pierde avantajele în fața concu­renței.

– Pentru ce posturi vă e cel mai greu să găsiți candidați?

– Aș spune că tocmai pentru cele care țin de digitalizare, inginerii software, inginerii de sistem. Iar în privința uzinei (de la Mioveni, n.r.), specialiști care să se ocupe de automatizare, robotizare. Iată de ce sus­ținem sistemul de educație duală. Țara europeană cu cel mai performant sis­tem de educație duală e Germania. Iar în Franța am preluat această metodă în care alternăm lecțiile teoretice cu cele prac­tice, cu lucrul efectiv, în uzină. Sistemul a fost introdus în ultimii ani și în Ro­mânia, cu rezultate foarte, foarte bune. Dacă mergeți, de pildă, la Cluj, la Timi­șoara, la Pitești, veți vedea cum ne-am implicat, sunt exemple de bune practici. Dar mai e nevoie să dezvoltăm sistemul.

– Autostrada Pitești-Sibiu. Ați mai discutat cu Guvernul?

– Desigur, discutăm destul de regulat cu au­toritățile și, de asemenea, în interiorul Parteneriatului Auto Român (PAR) și ACAROM (Asociația Constructorilor de Automobile din România, n.r.), unde toată industria automotive se pune de acord în privința priorităților care trebuie urmă­rite în relația cu Guvernul. Ce găsesc eu interesant în privința infrastructurii, pentru că sunt de trei ani aici, în România, mai întâi ca director al uzinei, iar de șase luni în acest job nou, e că… de fiecare dată când începe discuția despre șosele, aud numai de autostrada Pitești-Sibiu. Și sigur că e foarte importantă. Dar nu numai ea. Când discutăm despre infras­truc­tură, ar trebui să lărgim punctul de vedere și să luăm în discuție, pe lângă drumuri, și transportul feroviar, și pe cel ma­ri­tim, pentru că aveți marele port Con­stanța. Toate sunt importante, ca să pu­tem fi eficienți. Din nou: autostrada Pi­tești-Sibiu e im­por­tantă, dar nu doar această șosea. In­dus­tria automotive aduce 14% din PIB și în­seamnă 26% din exporturi. Cred că această industrie e de departe cea mai mare din economia României.

– Ați cuantificat pierderile pe care le su­fe­riți din cauza infrastructurii?

– Am auzit tot felul de cifre, depinde cum faci socoteala. E foarte dificil să facem o es­ti­mare corectă. Dar, în mod cert, pier­de­­­rile sunt semnificative. Dezvoltarea infrastructurii e ca­lea cea mai sigură pentru dezvoltare economică.

– Muncitorii de la Dacia s-au plâns deseori că salariile lor sunt prea mici față de cele ale confraților din Vestul Europei. Care mai e situația?

– Dați-mi voie mai întâi să vă vorbesc despre modelul de business de la Dacia. Dacia e o mașină de calitate pe care și-o poate per­mite oricine. Și e, în același timp, o ma­șină atractivă. Vă rog să îmi spuneți dacă mai e vreo țară din Europa Occiden­tală care produce Dacia. Dacă ai face așa ceva, ai pune la pământ modelul de business. Sigur că trebuie să ținem cont de ceea ce vor muncitorii. Dar, pe de altă parte, trebuie să menții condițiile care te asigură că vei rămâne competitiv. În caz contrar, riști să pierzi avantajele pro­dusului, iar pe termen mai lung – in­ves­­tițiile și, într-un final, să nu mai ai niciun viitor. E ca în familie: ai grijă de copil și acum, dar te ocupi să poată urma și o școală bună, pui bani deo­parte pentru când va fi la universitate și așa mai departe.

– Modelul electric, pe când?

– E întrebarea corectă. Și vă spun asta pentru că, de obicei, sunt întrebat dacă Dacia va avea o mașină electrică. Iar răs­punsul meu, invariabil, este: întrebarea nu este „dacă“, ci „când“. Îmi pare rău că vă dau un răspuns evaziv, măcar este ade­vărat: când piața va fi pregătită. Peste 90% din producția noastră din România merge la export. Deci nu e vorba de piața românească, ci de piața auto, în general. Astăzi, Alianța Renault-Nissan-Dacia-

Mi­tsubishi produce Zoe, o mașină exce­lentă. E mașina pe care și eu o conduc. Iar soția mea are un Duster. Iar vorba mea e: avem soluții pe etajeră. Adică nu e vorba de o provocare tehnică, soluții pentru asta avem. E o chestiune care ține de per­cep­ția pieței, de modelul afacerii și chiar de infrastructură. Câte puncte de încăr­care pentru mașini electrice avem noi, acum, în România? Foarte puține!

– Vreo schimbare notabilă pentru dum­nea­voastră după arestarea lui Carlos Ghosn? L-ați cunoscut?

– Da, am lucrat cu el pe vremea când jo­bul meu era în Japonia, la începutul anilor 2000. În România, grupul Renault-Automobile Dacia are 18.872 de angajați, iar pentru mine, asta e cel mai important. Cei 18.872, afacerea pe care ei o susțin și vii­to­­rul ei. Decizia noastră a fost, la apariția acestui scandal, să protejăm și să dez­vol­tăm pe mai departe compania noastră.

INVESTIȚII FRANCEZE

Ce spune Adriana Record, director executiv al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER), despre investițiile franceze la nivel local?

• Astăzi. Franța se află pe locul cinci în topul investitorilor străini în România, cele mai multe investiții fiind concentrate în domeniul serviciilor, al automobilelor și al materialelor de transport, sectoare care contribuie cu 14% la PIB-ul României și la 23% din exporturi. Compania Dacia este cel mai su­gestiv exemplu, generând 7% din exporturi.
• Valoare. În 2018, peste 2.300 de companii cu capital francez au investit aici aproximativ 4,4 miliarde de euro și au generat peste 100.000 de locuri de muncă directe.

• Avantaj. Franța este și un par­te­ner comercial important al României, cu schimburi comerciale de peste 8,2 miliarde de euro, în contextul în care țara noastră este a opta economie din ca­drul Uniunii Europene, ca dimensiune.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney