Meta Platforms, compania-mamă a celei mai populare rețele sociale din lume (Facebook), i-a impresionat atât de mult pe investitori cu performanțele sale financiare pe ultimul trimestru, încât prețul acțiunii a sărit cu 20% într-o singură zi, pe la începutul lunii. E ceva excepțional pentru o companie cu o capitalizare în jurul a 1.000 de miliarde de dolari. Excepțional la propriu, pentru că, potrivit unui clasament întocmit de Bloomberg, e cea mai mare apreciere zilnică (de circa 200 de miliarde de dolari) a unei companii din toată istoria pieței de capital americane. Recordurile anterioare au fost înregistrate de alte două companii de tehnologie – Apple și Amazon – „membre“ ale prestigiosului club „Cei șapte magnifici“.
Avântul de neoprit al aproape tuturor acțiunilor din sectorul tech – din așa-zisul club mai fac parte Alphabet (Google), Microsoft, Tesla și Nvidia – a împins și indicii americani la noi maxime istorice. Iată un bun prilej pentru o mulțime de analiști și investitori să tragă semnalul de alarmă. Aceștia o spun direct: gonflarea acțiunilor din tehnologie amintește de bula dot-com, care s-a spart la începutul anilor 2000. Pe atunci, creșterea în popularitate a internetului a creat iluzia că orice companie care are „.com“ în denumire poate crește fără limite. Or, după cum s-a văzut, entuziasmul mult prea exagerat sfârșește într-o adâncă depresie.
Astăzi, isteria s-a creat în jurul inteligenței artificiale (AI), care ar urma să schimbe lumea din temelii. Totul a început pe final de noiembrie 2022, când OpenAI, un start-up finanțat masiv de gigantul Microsoft, a lansat ChatGPT, un „roboțel“ care știe nu doar să extragă de pe internet orice informație te interesează, ci și să elaboreze, printre multe altele, lucrări academice – cronofage pentru om. După ChatGPT, toate marile companii tehnologice au revendicat o parcelă din uriașul teritoriu (deocamdată, prezumtiv) al inteligenței artificiale și o pletoră de start-upuri au început să exploreze domeniul.
Poezia cu metaversul rămâne actuală. Miliarde de dolari au fost redirecționați către acest segment, iar fondurile de venture capital nu au mai vrut să audă de altceva. Mark Zuckerberg, chief executive officer (CEO) la Meta de 20 de ani, de când s-a înființat compania, a virat rapid către AI, după ce în anii pandemiei încerca să convingă omenirea că the next big thing este metaversul – o lume abstractă în care avataruri ale oamenilor reali interacționează, fac întâlniri de business sau merg la cumpărături. De altfel, denumirea originală Facebook a fost înlocuită cu Meta tocmai din acest motiv. Într-un interviu din The Verge, publicat către finalul lunii ianuarie, Zuckerberg a insistat că din faptul că investește cu nemiluita în AI nu rezultă că a dat cu piciorul la metavers. Dimpotrivă, inteligența artificială îl va potența.
MAI RĂU DECÂT ÎN ANII 2000. Revenind la paralela cu perioada dot-com, analiștii băncii americane JPMorgan spun că situația e chiar mai rea decât acum 25 de ani, dacă ne uităm la diversitatea redusă a domeniilor în care activează primele zece cele mai valoroase companii. Top 10 acoperă acum doar patru industrii, în vreme ce, istoric vorbind, media a fost de șase sectoare de activitate. De asemenea, diversificarea în cadrul „campioanelor“ e mai slabă – Apple și Microsoft reprezintă 40% din capitalizarea cumulată a primelor zece acțiuni. De asemenea, multiplii de evaluare încep să se apropie de cei din timpul bulei dot-com.
Alții sunt și mai tranșanți decât JPMorgan. Legendarul investitor Jeremy Grantham, șeful fondului CMO, îi avertizează pe investitori într-o discuție recentă cu Think Advisor să evite, pur și simplu, acțiunile americane. El se așteaptă ca majoritatea companiilor să aibă profituri dezamăgitoare în 2024 și ca economia să intre într-o ușoară recesiune, în cel mai fericit caz. De asemenea, subliniază că diferența dintre evaluările acțiunilor din SUA nu a fost niciodată atât de decuplată de evaluările din restul piețelor de capital. Desigur, bursa americană s-a bucurat mereu de un „premium“, datorită numelor grele care sunt tranzacționate acolo și supremației dolarului ca principala monedă a lumii.
Deocamdată, în ciuda avertismentelor că lucrurile se vor sfârși prost, euforia continuă. Tot Grantham e de părere că, pe lângă inteligența artificială – apropo, în lipsa ei, el crede că, în 2023, piețele s-ar fi prăbușit cu până la 30% –, un alt factor care a împins creșterea la maximum este modul în care consultanții financiari americani își sfătuiesc clienții: îi îndeamnă, indiferent de împrejurare, să joace la risc.
Invers privind lucrurile, există și teza că prețul acțiunilor – mai ales al celor din tehnologie – ar putea crește până în 2030. Și, potrivit acestei teorii, ne-am afla pe undeva pe la mijlocul ciclului actual de creștere, care a început în urmă cu un deceniu.
Paradoxal, ambele viziuni – atât cea pesimistă, cât și cea optimistă – sunt construite pe baza unor argumente cât se poate de solide. Vom vedea cine are (mai multă) dreptate.
