Povestea unui „înger” al investițiilor: cum să te îmbogățești ajutându-i cu bani pe alții

Un procent foarte mic dintr-o afacere pe care o crești poate să însemne bani mulți. Un procent ceva mai mare dintr-o afacere pe care o crești ar putea să însemne bani și mai mulți. Acesta este crezul lui Sergiu Neguț, un business angel care investește în afacerile altora și le crește pentru a fi vândute mai departe.
Acest articol a apărut în numărul 41 (28 mai – 10 iunie) al revistei NewMoney
La început a fost Unirea. Centrul Medical Unirea. „Doctorul Enayati (Wargha Enayati, fondatorul CMU, n.r.) își căuta o mână dreaptă, un director executiv care să aibă experiență de business“, își amintește Sergiu Neguț unul dintre momentele-cheie ale carierei sale. Noul manager urma să ajute nu doar la dezvoltarea companiei, ci și la construcția unui plan prin care să fie atrași investitori care să contribuie la creșterea acesteia într-un mod mai agresiv. Neguț a fost omul potrivit la momentul potrivit și a reușit ca din această postură să crească de 12 ori businessul CMU, rebranduit mai apoi în Regina Maria și vândut într-un final către fondul de investiții Mid Europa Partnerts, într-o tranzacție estimată la peste o sută de milioane de euro.
A fost (re)startul poveștii sale de business, Neguț continuând după ieșirea sa din rețeaua de sănătate să investească pe cont propriu în companii la a căror creștere participă alături de fondatori și board – FruFru, 2Parale (care a devenit mai târziu 2Performance), Bittnet, Intermedicas, Softelligence și de scurt timp și startup-ul FintechOS. „Cele mai importante contribuții în businessurile în care Sergiu Neguț intră ca investitor sunt mentoratul acordat antreprenorilor și contactele pe care le are“, spune Dragoș Roșca, președinte Romanian Business Leaders și venture capitalist. Dar cum a învățat Neguț să facă afaceri?
O ȘCOALĂ ÎN PLUS. În 1995, Sergiu Neguț era proaspăt absolvent al Facultății de Calculatoare a Institutului Politehnic din București, dar începuse între timp să studieze și Relații Internaționale la ASE. A terminat cea de a doua facultate în 1998, devenind apoi comerciant de oțeluri. A intrat astfel în interacțiune cu o mulțime de oameni din toată lumea și a înțeles repede că, dacă vrea să se poziționeze la același nivel cu partenerii occidentali, ar trebui să ajungă să studieze la facultăți la fel de bune și să învețe carte din aceleași surse. „Atunci mi-a intrat în cap să merg la o școală pricopsită și să învăț cum se fac afaceri“, mărturisește Neguț, convins fiind pe atunci că nivelul cunoștințelor dobândite la ASE nu-i permit să obțină performanțe în afaceri.
Citiți și: Comunismul se întoarce: de ce tinerii din ziua de azi își doresc să fie săraci
A căutat în Financial Times un Top 10 MBA-uri și apoi a aplicat la șase dintre ele. A primit de la trei răspunsuri favorabile și a ales să se înscrie la INSEAD, la campusul din Fontainebleau, Franța, despre care spune cum că este „un furnizor important de idei antreprenoriale și business antreprenorial“. Dar mai rămânea o problemă – taxa de 100.000 de euro. „Atunci am decis să-mi deschid o firmă cu servicii de consultanță“, continuă antreprenorul. Ideea a fost bună și a avut printre clienți inclusiv o companie căreia i-a scăzut cheltuielile cu câteva milioane de euro. Și-a câștigat banii de taxe și a terminat studiile în 2003. Pasul imediat următor a fost postul de project manager pentru expansiune internațională în Europa Centrală și de Est a celor de la Amgen, unul dintre giganții din biotehnologie.
Cum economia românească era pe un trend de creștere, a avut mai multe discuții cu conducerea companiei pentru a deschide o filială și la București. „Când aproape i-am convins, în ultimul moment, au apărut niște modificări în schemă și mi-au zis că mă voi muta numai eu, nu și firma“, povestește Neguț.
DIN NOU ACASĂ. A revenit în România în 2006 și a devenit „mâna dreaptă“ a doctorului Wargha Enayati, unul dintre pionierii serviciilor private de sănătate din România, pe atunci acționar unic al Centrului Medical Unirea, contribuind activ la atragerea de investitori. La doar un an de la venirea lui Neguț la Centrul Medical Unirea avea loc o primă tranzacție, prin care fondul de investiții 3i prelua 48% din acțiunile furnizorului de servicii private de sănătate. A fost și momentul în care compania a început o dezvoltare mai agresivă, în special prin achiziția de noi clinici.
În 2010, un pachet de 80% din acțiunile Centrului Medical Unirea au fost preluate de fondul de investiții Advent, restul titlurilor rămânând în posesia fondatorului clinicii, Wargha Enayati. La un an de la preluarea de către Advent, Centrul Medical Unirea a fuzionat cu Euroclinic, rebranduindu-se în Regina Maria. Tranzacția cu Advent avea să-i aducă și lui Neguț „ceva cash“, acesta negociindu-și anterior cu dr Enayati un pachet de acțiuni, ca parte a pachetului salarial.
În anul următor tranzacției, din lipsă de „chimie“ cu acționarii Advent, Sergiu Neguț a decis să se retragă din funcția de director pe care o ocupa la Regina Maria și să se implice în investiții pe cont propriu. „M-am gândit să investesc în companii antreprenoriale în a căror creștere să mă implic, lăsând însă businessul în brațele fondatorilor care l-au crescut“, mărturisește investitorul. Și cum nu avea forța financiară pe care o au marii investitori ori fondurile de investiții, a început să se uite către companiile mici, dar cu potențial de creștere.
O primă încercare a făcut-o cu FruFru – un brand de produse fresh, sănătoase, „fără bazaconii“ (după cum le descrie fondatorul Mihai Siminic) –, unde a intrat ca acționar. „Mă întâlnesc periodic cu fondatorul companiei și vorbim despre cum să ne extindem“, spune Sergiu Neguț, precizând că de la intrarea în acționariat a reușit să ridice de 12 ori compania.
El spune că a investit în acest gen de companie pentru că „gusturile consumatorilor“ sunt mai sofisticate și este nevoie de un curent nou pe piață. Neguț vorbește de un tip de consumator care vrea produse cu ingrediente cât mai naturale, dar nu vrea să gătească el. Cu alte cuvinte, o nișă de piață ocupată și exploatată de FruFru. „Noi ne-am așezat pe un trend de schimbare a comportamentului consumatorului“, adaugă Neguț. Un trend la care se raportează și cel mai recent produs al companiei, Cooperativa FruFru, un concept nou de cafenea care satisface preferințele consumatorilor mai nonconformiști.
ALGORITMUL DE BUSINESS. Atunci când e vorba de investiții, Sergiu Neguț nu se uită atât la profilul companiei, cât la capacitatea de creștere a acesteia și la posibilitatea de a o dezvolta pentru a-și putea multiplica investiția. Asta a făcut și cu Intermedicas, prima clinică din România specializată în servicii de second opinion – a doua opinie medicală –, în care a investit împreună cu doi colegi alături de care a lucrat la Regina Maria – Ioana Ilisei și Ana-Maria Marian. Practic, Intermedicas își propune să găsească cele mai bune clinici europene sau din afara Europei ca o a doua opinie pentru situații medicale complicate. „La Intermedicas am intrat, am ținut acțiuni trei ani și ceva și apoi am vândut, multiplicându-mi banii“, mărturisește Neguț.
De remarcat că pachetul majoritar a fost preluat la începutul anului trecut de către doctorul Wargha Enayati, într-o tranzacție de 400.000 de euro. Sergiu Neguț a optat pentru un exit total. „Nu este implicat operațional în niciunul dintre businessurile în care a investit“, completează Dragoș Roșca. E și unul dintre motivele pentru care intră și cu procente relativ mici, între 8 și 20%.
După sănătate și mâncare sănătoasă, Neguț s-a orientat și către companiile din tehnologie, un domeniu cu un potențial semnificativ de creștere. Și aici s-a orientat către companii mici în momentul intrării. Așa a fost și cazul 2Parale, care în timp și-a schimbat numele în 2Performant și a devenit cea mai mare platformă de afiliere din România pentru performance marketing. „Am adus mai mulți prieteni să investească aici“, spune Sergiu Neguț.
Valoarea 2Performance a crescut de cinci ori, iar cum businessurile din segmentul tehnologiei sunt în creștere, investitorii așteaptă noi rezultate pozitive.
A mai fost apoi și Softelligence, o companie specializată în dezvoltarea și implementarea aplicațiilor software de e-business, “cu o competență reală în zona de servicii financiare“. Fondată de frații Teodor și Adrian Blidăruș, cu un buget inițial de 2.000 de euro, compania are acum o echipă de circa 200 de specialiști și două centre de dezvoltare, unul în București și altul în Craiova. În plus, mai are și două birouri internaționale de marketing și vânzări, la Londra și Toronto. În 2016, Softelligence a avut o cifră de afaceri de 3,05 milioane de euro, fiind cel de-al cincilea an consecutiv cu o creștere de peste 50%. „În zece ani de când sunt la Softelligence, compania a crescut de zece ori“, explică investitorul.
Cea mai nouă investiție a sa este Fintech OS, un startup incubat în cadrul Softelligence, o platformă specială pentru bănci și instituții financiare, dar cu scopul de a face trecerea de la finanțele tradiționale la cele moderne de tip fintech. Soluția propusă de Fintech OS este deja folosită de liderii segmentului financiar din Europa Centrală și de Est, cât și de jucători relevanți din Europa Occidentală și Marea Britanie, cum ar fi NN, Provident, Uniqa, Orange Bank, TBI Bank sau Idea Bank, gestionând lunar peste zece miliarde de tranzacții.
ȘCOALA DE ANTREPRENORI. Când nu investește, Sergiu Neguț se ocupă de pregătirea noilor generații de antreprenori, fiind cofondator al Maastricht School of Management România, un program de MBA pentru companii sau manageri, persoane mature de peste 30 de ani care sunt deja implicațe în muncă și au programe de business în derulare. „MBA-ul pe care l-am făcut eu m-a spălat pe creier și vreau să-i spăl și eu pe creier pe alții“, glumește el, insistând pe ideea că în România nu există școli care să pregătească activ antreprenori, ci doar situații în care studenții dobândesc numai cunoștințe teoretice despre antreprenoriat. „Gândește bine strategic și deschide mintea antreprenorului. Îi încurajează pe antreprenori să se educe“, comentează Dragoș Roșca latura de mentor a lui Neguț.
În paralel, mai este implicat într-un alt program educațional de business, Entrepreneurship Academy, o facultate de antreprenoriat care se adresează absolvenților de liceu. „Diferența fundamentală față de facultățile clasice e aceea că ei trebuie să facă o afacere la care să lucreze în timpul studiilor“, explică Neguț. Concret, studentul intră în facultate cu o idee de business, pe care trebuie să o dezvolte pe parcursul perioadei de studii, astfel încât să producă și bani. Practic, este un alt mod de abordare a studiilor pentru noile generații de oameni de afaceri. „În momentul de față, facultățile produc teoreticieni, și foarte puțini tehnicieni și manageri“, punctează Neguț, cu precizarea că nu contează tipul de sistem de învățământ, de stat ori privat, cât timp școala urmată este bună.
El vede în România un potențial de business foarte ridicat și dă ca exemplu companii de tipul Bitdefender, eMAG ori Salad Box, care au reușit să ajungă la un grad destul de mare de acoperire a pieței interne și au decis apoi să se extindă și în afara granițelor. Însă astfel de exemple rămân, deocamdată, prea puține. „Avem resurse de capital foarte puține, pentru că nu s-a acumulat în 20 de ani de economie mai degrabă săracă“, remarcă Neguț. Însă crede că investițiile în muncă și inteligență pot crea o valoare adăugată care se va întoarce în economia românească.
Investitorul dă ca exemplu situația Bucureștiului de acum 20 de ani, când gradul de civilizație era măsurat în starea de degradare a trotuarelor, numărul mare de câini vagabonzi și lipsa de iluminare de pe străzile lăturalnice. Acum, în marea lor majoritate, toate acestea sunt rezolvate, lucru care îl duce cu gândul la ideea că nivelul economic este în creștere. „E suficient să mergeți la Chișinău ca să vă dați seama ce lucruri ne lipseau acum 15-20 de ani“, precizează Neguț.
De maturizat, mai crede el, se maturizează și mediul de afaceri, și dă ca exemplu cele mai recente tranzacții din piața locală de farma. Vânzarea lanțurilor de farmacii Sensiblu, Help Net și a distribuitorului Farmexim către companii străine reprezintă pentru el nu doar ca un semn de maturizare a businessurilor, ci și ca o oportunitate pentru dezvoltarea în alte direcții ale antreprenorilor fondatori. „Banii din astfel de vânzări îi investesc în alte idei care pot să crească nivelul de sofisticare al pieței de aici, idei pe care o multinațională nu le-ar încerca“, detaliază Sergiu Neguț.
Și cum piața românească i se pare „suculentă“ din punct de vedere al investițiilor, cu toate că mai este partener și într-o companie din Marea Britanie, Sergiu Neguț consideră că afacerile locale au potențial și că merită investit în companii mici. Mici, dar cu un potențial mare de creștere.
FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney