Povestea unui „înger” al investițiilor: cum să te îmbogățești ajutându-i cu bani pe alții

Florel Manu 28/05/2018 | 11:23 Special
Povestea unui „înger” al investițiilor: cum să te îmbogățești ajutându-i cu bani pe alții

Un procent foarte mic dintr-o afacere pe care o crești poate să însemne bani mulți. Un procent ceva mai mare dintr-o afacere pe care o crești ar putea să însemne bani și mai mulți. Acesta este crezul lui Sergiu Neguț, un business angel care investește în afacerile altora și le crește pentru a fi vândute mai departe.

Acest articol a apărut în numărul 41 (28 mai – 10 iunie) al revistei NewMoney

La început a fost Unirea. Centrul Medical Unirea. „Doctorul Enayati (Wargha Enayati, fondatorul CMU, n.r.) își căuta o mână dreaptă, un director executiv care să aibă experiență de business“, își amintește Sergiu Neguț unul dintre momentele-cheie ale carierei sale. Noul manager urma să ajute nu doar la dezvoltarea companiei, ci și la construc­­ția unui plan prin care să fie atrași investitori care să contribuie la creșterea acesteia într-un mod mai agresiv. Neguț a fost omul potrivit la momentul potrivit și a reușit ca din această postură să crească de 12 ori businessul CMU, rebranduit mai apoi în Regina Maria și vândut într-un final către fondul de investiții Mid Europa Partnerts, într-o tranzacție estimată la peste o sută de milioane de euro.

A fost (re)startul poveștii sale de business, Neguț continuând după ieșirea sa din rețeaua de sănătate să investească pe cont propriu în companii la a căror creștere participă alături de fondatori și board – FruFru, 2Parale (care a devenit mai târziu 2Performance), Bittnet, Intermedicas, Softelligence și de scurt timp și startup-ul FintechOS. „Cele mai importante contribuții în businessurile în care Sergiu Neguț intră ca investitor sunt mentoratul acordat antreprenorilor și contactele pe care le are“, spune Dragoș Roșca, președinte Romanian Business Lea­ders și venture capitalist. Dar cum a învățat Neguț să facă afaceri?

O ȘCOALĂ ÎN PLUS. În 1995, Sergiu Neguț era proas­­păt absolvent al Facultății de Calculatoare a Institutului Politehnic din București, dar începuse între timp să studieze și Relații Internaționale la ASE. A terminat cea de a doua facultate în 1998, devenind apoi comerciant de oțeluri. A intrat astfel în interacțiune cu o mulțime de oameni din toată lu­­mea și a înțeles repede că, dacă vrea să se pozi­­țio­­ne­­ze la același nivel cu partenerii occidentali, ar tre­­bui să ajungă să studieze la facultăți la fel de bu­­ne și să învețe carte din aceleași surse. „Atunci mi-a intrat în cap să merg la o școală pricopsită și să învăț cum se fac afaceri“, mărturisește Neguț, convins fiind pe atunci că nivelul cunoștințelor dobândite la ASE nu-i permit să obțină performanțe în afaceri.

Citiți și: Comunismul se întoarce: de ce tinerii din ziua de azi își doresc să fie săraci

A căutat în Financial Times un Top 10 MBA-uri și apoi a aplicat la șase dintre ele. A primit de la trei răspunsuri favorabile și a ales să se înscrie la INSEAD, la campusul din Fontainebleau, Franța, despre care spune cum că este „un furnizor important de idei antreprenoriale și business antreprenorial“. Dar mai rămânea o problemă – taxa de 100.000 de euro. „Atunci am decis să-mi deschid o firmă cu servicii de consultanță“, continuă antreprenorul. Ideea a fost bună și a avut printre clienți inclusiv o companie căreia i-a scăzut cheltuielile cu câteva milioane de euro. Și-a câștigat banii de taxe și a terminat studiile în 2003. Pasul imediat următor a fost postul de project manager pentru expansiune interna­­țio­­na­­lă în Europa Centrală și de Est a celor de la Amgen, unul dintre giganții din bio­­tehnologie.

Cum economia românească era pe un trend de creștere, a avut mai multe discuții cu conducerea companiei pentru a deschide o filială și la Bu­­cu­­rești. „Când aproape i-am convins, în ultimul moment, au apărut niște modificări în schemă și mi-au zis că mă voi muta numai eu, nu și firma“, po­­ves­­tește Neguț.

DIN NOU ACASĂ. A revenit în România în 2006 și a devenit „mâna dreaptă“ a doctorului Wargha Enayati, unul dintre pionierii serviciilor private de sănătate din România, pe atunci acționar unic al Centrului Medical Unirea, contribuind activ la atra­gerea de investitori. La doar un an de la venirea lui Neguț la Centrul Medical Unirea avea loc o primă tranzacție, prin care fondul de investiții 3i prelua 48% din acțiunile furnizorului de servicii private de sănătate. A fost și momentul în care compania a început o dezvoltare mai agresivă, în special prin achiziția de noi clinici.

În 2010, un pachet de 80% din acțiunile Centrului Medical Unirea au fost preluate de fondul de in­­­­vestiții Advent, restul titlurilor rămânând în posesia fondatorului clinicii, Wargha Enayati. La un an de la preluarea de către Advent, Centrul Medical Unirea a fuzionat cu Euroclinic, rebranduindu-se în Regina Maria. Tranzacția cu Advent avea să-i aducă și lui Neguț „ceva cash“, acesta negociindu-și anterior cu dr Enayati un pachet de acțiuni, ca parte a pachetului salarial.

În anul următor tranzacției, din lipsă de „chimie“ cu acționarii Advent, Sergiu Neguț a decis să se re­­tra­­gă din funcția de director pe care o ocupa la Regi­­na Maria și să se implice în investiții pe cont propriu. „M-am gândit să investesc în companii antreprenoriale în a căror creștere să mă implic, lă­­sând însă businessul în brațele fondatorilor care l-au cres­­cut“, mărturisește investitorul. Și cum nu avea for­­ța fi­­nan­­ciară pe care o au marii investitori ori fon­­durile de investiții, a început să se uite către com­­paniile mici, dar cu potențial de creștere.

O pri­­mă încercare a făcut-o cu FruFru – un brand de pro­­du­­se fresh, sănătoase, „fără bazaconii“ (du­­pă cum le descrie fondatorul Mihai Siminic) –, unde a in­­trat ca acționar. „Mă întâlnesc periodic cu fon­­da­to­­rul companiei și vorbim despre cum să ne extindem“, spune Sergiu Neguț, precizând că de la intrarea în acțio­­nariat a reușit să ridice de 12 ori compania.

El spune că a investit în acest gen de companie pen­­tru că „gusturile consumatorilor“ sunt mai sofis­­ti­­cate și este nevoie de un curent nou pe piață. Neguț vorbește de un tip de consumator care vrea produ­­se cu ingrediente cât mai naturale, dar nu vrea să gă­­tească el. Cu alte cuvinte, o nișă de piață ocupată și exploatată de FruFru. „Noi ne-am așezat pe un trend de schimbare a comportamentului consumatorului“, adaugă Neguț. Un trend la care se rapor­­tea­­ză și cel mai recent produs al companiei, Cooperativa FruFru, un concept nou de cafenea care satisface pre­­ferințele consumatorilor mai non­con­­for­­miști.

ALGORITMUL DE BUSINESS. Atunci când e vorba de investiții, Sergiu Neguț nu se uită atât la profilul companiei, cât la capacitatea de creștere a acesteia și la posibilitatea de a o dezvolta pentru a-și putea multiplica investiția. Asta a făcut și cu Intermedicas, prima clinică din România specializată în servicii de second opinion – a doua opinie medicală –, în care a investit împreună cu doi colegi alături de care a lucrat la Regina Maria – Ioana Ilisei și Ana-Maria Marian. Practic, Intermedicas își propune să găseas­­că cele mai bune clinici europene sau din afara Europei ca o a doua opinie pentru situații medicale com­­plicate. „La Intermedicas am intrat, am ținut acțiuni trei ani și ceva și apoi am vândut, multipli­­cându-mi banii“, mărturisește Neguț.

De remarcat că pachetul majoritar a fost preluat la începutul anului trecut de către doctorul Wargha Enayati, într-o tranzacție de 400.000 de euro. Sergiu Neguț a optat pentru un exit total. „Nu este implicat operațional în niciunul dintre businessurile în care a investit“, completează Dragoș Roșca. E și unul dintre motivele pentru care intră și cu procente relativ mici, între 8 și 20%.

După sănătate și mâncare sănătoasă, Neguț s-a orientat și către companiile din tehnologie, un domeniu cu un potențial semnificativ de creștere. Și aici s-a orientat către companii mici în momentul intrării. Așa a fost și cazul 2Parale, care în timp și-a schimbat numele în 2Performant și a devenit cea mai mare platformă de afiliere din România pentru performance marketing. „Am adus mai mulți prie­teni să investească aici“, spune Sergiu Neguț.

Valoarea 2Performance a crescut de cinci ori, iar cum businessurile din segmentul tehnologiei sunt în creștere, investitorii așteaptă noi rezultate pozitive.

A mai fost apoi și Softelligence, o companie spe­­cia­­lizată în dezvoltarea și implementarea aplicațiilor software de e-business, “cu o competență reală în zona de servicii financiare“. Fondată de frații Teodor și Adrian Blidă­­ruș, cu un buget inițial de 2.000 de euro, compania are acum o echipă de cir­­ca 200 de spe­­cialiști și  două centre de dezvol­­ta­­re, unul în Bu­­cu­­rești și altul în Craiova. În plus, mai are și două biro­­uri internaționale de marketing și vânzări, la Lon­­­­dra și Toronto. În 2016, Softelligence a avut o ci­­fră de afaceri de 3,05 milioane de euro, fiind cel de-al cincilea an consecutiv cu o creștere de peste 50%. „În zece ani de când sunt la Softelligence, compania a crescut de zece ori“, explică investitorul.

Cea mai nouă investiție a sa este Fintech OS, un startup incubat în cadrul Softelligence, o platformă specială pentru bănci și instituții financiare, dar cu scopul de a face trecerea de la finanțele tradiționale la cele moderne de tip fintech. Soluția propusă de Fintech OS este deja folosită de liderii segmentului financiar din Europa Centrală și de Est, cât și de ju­cători relevanți din Europa Occidentală și Marea Britanie, cum ar fi NN, Provident, Uniqa, Orange Bank, TBI Bank sau Idea Bank, gestionând lunar peste zece miliarde de tranzacții.

ȘCOALA DE ANTREPRENORI. Când nu investește, Sergiu Neguț se ocupă de pregătirea noilor generații de antreprenori, fiind cofondator al Maastricht School of Management România, un program de MBA pentru companii sau manageri, persoane mature de peste 30 de ani care sunt deja implicațe în muncă și au programe de business în derulare. „MBA-ul pe care l-am făcut eu m-a spălat pe creier și vreau să-i spăl și eu pe creier pe alții“, glumește el, insistând pe ideea că în România nu există școli care să pregătească activ antreprenori, ci doar situații în care studenții dobândesc numai cunoș­­tin­­țe teoretice despre antreprenoriat. „Gândește bine strategic și deschide mintea antreprenorului. Îi încurajează pe antreprenori să se educe“, co­­men­­tea­­ză Dragoș Roșca latura de mentor a lui Neguț.

În paralel, mai este implicat într-un alt program educațional de business, Entrepreneurship Aca­demy, o facultate de antreprenoriat care se adre­­sează absolvenților de liceu. „Diferența funda­­men­­tală față de facultățile clasice e aceea că ei trebuie să facă o afacere la care să lucreze în timpul studii­lor“, ex­­pli­­că Neguț. Concret, studentul intră în fa­cultate cu o idee de business, pe care trebuie să o dezvolte pe par­­cursul perioadei de studii, astfel încât să pro­­du­­că și bani. Practic, este un alt mod de abordare a studiilor pentru noile generații de oameni de afa­­ceri. „În momentul de față, facultățile produc teoreticieni, și foarte puțini tehnicieni și manageri“, punctează Neguț, cu precizarea că nu contează tipul de sistem de învăță­­mânt, de stat ori privat, cât timp școa­­la urmată este bună.

El vede în România un potențial de business foarte ridicat și dă ca exemplu companii de tipul Bitdefender, eMAG ori Salad Box, care au reușit să ajun­­gă la un grad destul de mare de acoperire a pie­­ței interne și au decis apoi să se extin­­dă și în afa­­ra granițelor. Însă astfel de exemple rămân, deo­­camdată, prea puține. „Avem resurse de capital foarte puține, pentru că nu s-a acu­mulat în 20 de ani de economie mai degra­­bă săracă“, remarcă Neguț. Însă crede că in­­ves­­ti­­țiile în muncă și inteligență pot crea o valoare adăugată care se va întoarce în economia româ­­nească.

Investitorul dă ca exemplu situația Bucureștiului de acum 20 de ani, când gradul de civilizație era mă­surat în starea de degradare a trotuarelor, nu­mă­rul mare de câini vagabonzi și lipsa de iluminare de pe străzile lăturalnice. Acum, în marea lor majoritate, toate acestea sunt rezolvate, lucru care îl duce cu gândul la ideea că nivelul economic este în creștere. „E suficient să mergeți la Chișinău ca să vă dați seama ce lucruri ne lipseau acum 15-20 de ani“, precizează Neguț.

De maturizat, mai crede el, se maturizează și mediul de afaceri, și dă ca exemplu cele mai recente tranzacții din piața locală de farma. Vânzarea lan­­țurilor de farmacii Sensiblu, Help Net și a distribuitorului Farmexim către companii străine reprezintă pentru el nu doar ca un semn de maturizare a businessurilor, ci și ca o oportunitate pentru dezvoltarea în alte direcții ale antreprenorilor fondatori. „Banii din astfel de vânzări îi investesc în alte idei care pot să crească nivelul de sofisticare al pieței de aici, idei pe care o multi­națională nu le-ar încerca“, detaliază Sergiu Neguț.

Și cum piața românească i se pare „suculentă“ din punct de vedere al investițiilor, cu toate că mai este partener și într-o companie din Marea Britanie, Sergiu Neguț consideră că afacerile locale au po­tențial și că merită investit în companii mici. Mici, dar cu un potențial mare de creștere.

 


FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

Cu o experiență de peste 20 de ani în presa românească, Florel Manu a debutat la Radio PRO FM, după care și-a continuat activitatea la mai multe trusturi media precum PRO TV, Antena1 și Antena3, Adevărul, The Money Channel. Acoperă domeniile retail, real estate și turism.