Totul despre viața lui Elon Musk, de la puștiul născut în Africa de Sud și care a scris cod la 12 ani, la ultima mare achiziție, Twitter

Mimi Noel 09/02/2023 | 10:23 Special
Totul despre viața lui Elon Musk, de la puștiul născut în Africa de Sud și care a scris cod la 12 ani, la ultima mare achiziție, Twitter

Curajosul, zic unii, genialul, zic alții, antreprenor Elon Musk (51 de ani), tată a nouă copii și cofondatorul a șase companii, scrie istorie și când pune pe picioare un business ca Tesla, și când pierde averi (tot cu Tesla). Unii îl compară cu Steve Jobs, alții cu președintele chinez Xi Jinping sau chiar cu liderul rus Vladimir Putin. În fine, unii îl cred antreprenorul utilitarist care va salva planeta.

De la puștiul născut în Africa de Sud care a învățat singur să scrie cod, iar la 12 ani vindea primul său joc, „Blastar“, cu 500 de dolari, Elon Musk a ajuns azi în stratosfera celebrității. Unii au început să-l compare cu Steve Jobs, singurul contemporan ale cărui realizări se pot compara cu îndrăzneala comercială a lui Musk, după cum își începea cotidianul american The Washington Post un articol-portret dedicat anul trecut fondatorului companiei Tesla.

Elon Musk este genul de antreprenor-savant care conduce nu una, ci două companii care scriu istorie prin inovațiile pe care le aduc pe piață – Tesla și SpaceX. Similar, Steve Jobs a condus și el o perioadă studioul Pixar, timp în care transforma Apple într-o putere globală. Musk are o nevoie narcisistă de a face cunoscut cam tot ce îi trece prin cap, de aici și fascinația legată de Twitter. Jobs era și el un exemplu de manual a ceea ce psihoterapeuții și coach-ul Michael Maccoby numesc „narcisistul productiv“ – un vizionar cu apetit imens de risc care își dorește să schimbe lumea și este capabil să-și canalizeze eforturile pentru a îndeplini taskuri cât se poate de concrete.

Și sunt multe asemănări între cei doi. Ambii și-au croit drum către cei mai puternici oameni ai planetei – Elon Musk, în anturajul fostului președinte american Donald Trump, iar Steve Jobs obișnuia să îi ofere pentru vacanțe unui alt fost președinte american, Bill Clinton, casa liberă pe care o deținea în nordul Californiei.

Ambii s-au arătat extrem de pricepuți în a-și promova produsele. Spre exemplu, cu mult înainte ca Musk să facă din Twitter propria portavoce, Jobs dădea dovadă de o măiestrie la care ajunsese autoeducându-se, aceea de a acorda interviuri doar unor jurnaliști extrem de bine selectați și, în același timp, să cumpere reclamă în ultimele pagini ale revistelor cu audiență națională.

The Washington Post a mai găsit o asemănare – ambii au fost atrași de cântărețe. Pe când avea 20 de ani, Jobs a fost într-o relație serioasă cu cântăreața Joan Baez, iar Musk are doi copii cu Claire Boucher, pe numele de scenă Grimes, o cântăreață canadiană.

Și cam aici se termină asemănările. Jobs era temperamental, dar și întruchiparea disciplinei. În compania Apple a dezvoltat o adevărată filosofie legată de „a spune nu“ – le predica executivilor săi că respingerea chiar și a ideilor bune este esențială pentru a se putea concentra pe cele mai importante aspecte care sunt deja în lucru.

În timp ce viața socială a lui Musk devine tot mai ciudată – pe măsură ce înaintează în vârstă, în pofida relației cu Grimes, antreprenorul de 51 de ani a devenit acum tatăl unor gemeni cu o directoare executivă din una dintre companiile sale –, Jobs la 56 de ani (vârsta la care a și murit) era un antreprenor respectabil, cu patru copii și cu o parteneră de viață stabilă, Laurene Powell Jobs.

Aventura lui Elon Musk cu Twitter

Chiar înainte de a anunța intenția de a cumpăra platforma Twitter, în aprilie anul trecut, Musk era deja ocupat până peste urechi cu Tesla și SpaceX, plus cu o mulțime de alte start-upuri, inclusiv Boring and Neuralink (lucrează la crearea unei interfețe cerebrale menite să ajute persoanele paralizate să se miște și să comunice).

Toate astea existau înainte ca Musk să se decidă să dea 44 de miliarde de dolari pentru a fi proprietarul rețelei Twitter, un demers etichetat drept donquijotesc și care a luat prin surprindere lumea politică, investițională și mass-media. La acel moment a explicat doar parțial ce are de gând cu Twitter – să-l păstreze ca o platformă pe care inclusiv Donald Trump să se poată exprima. Foarte curând a regretat anunțul, a încercat să se retragă din tranzacție, a invocat motive neconvingătoare, iar în cele din urmă a fost din nou de acord să cumpere rețeaua.

Pe fondul problemelor cu Tesla și al întețirii concurenței pe segmentul mașinilor electrice, este greu să nu tragi concluzia că oricum rarefiata capacitate a lui Musk de a se concentra pe ceva s-a deteriorat acum și mai mult. Este practic rețeta haosului, care pentru orice alt om ar însemna o formă de prăbușire.

Înfruntându-și propria moarte, Steve Jobs a vrut să muncească până în ultimele zile de viață, urmărind să-și instituționalizeze metodele în Apple, să lase în urmă un soi de foaie de parcurs, astfel încât executivii care-i vor urma să se întrebe: „Ei bine, ce ar face acum Steve Jobs?“. În cazul lui Elon Musk, este limpede că nu știe nici el ce urmează să spună sau să facă. Dar, atât timp cât i se dă atenție globală, el se simte bine așa.

Primul om din istorie care pierde 200 de miliarde de dolari

Elon Musk face istorie nu doar prin companiile sale. Este omul care a pierdut mai mulți bani decât oricine vreodată, după cum titra și CNN pe 3 ianuarie 2023. Iar modul în care și-a decimat averea a devenit istoric. Potrivit indexului miliardarilor realizat de Bloomberg, executivul companiilor Tesla, SpaceX și Twitter are o avere de 137 de miliarde de dolari, fiind pe locul al doilea acum, după cel mai bogat om al planetei, președintele grupului LVMH, Bernard Arnault. Musk cade însă de la un vârf de 340 de miliarde de dolari, atins în noiembrie anul trecut. Devine astfel primul om din istorie care pierde cam 200 de miliarde de dolari din avere într-un timp atât de scurt.

Cea mai mare parte a averii este legată de Tesla, iar acțiunile acesteia s-au prăbușit cu 65% în 2022. Vânzările au scăzut pe măsură ce competiția pe segmentul de autovehicule electrice fabricate de producătorii auto tradiționali a crescut puternic anul trecut. Tesla și-a ratat țintele de creștere și a fost nevoită să-și scadă producția pe care o are în China. Livrările din al patrulea trimestru anunțate la începutul lunii ianuarie nu au mai avut nicio legătură cu estimările analiștilor de pe Wall Street. Iar prăbușirea interesului față de mașinile Tesla a devenit clară în decembrie, când compania a anunțat o ofertă rară pentru a scăpa de stocuri – a oferit două discounturi pentru cei care cumpără până pe 31 decembrie – inițial, rabatul a fost de 3.750 de dolari, apoi a fost dublat la 7.500 de dolari. Investitorii au fost iritați de aceste discounturi, ceea ce a dus în decembrie la o cădere a cotației acțiunilor cu 37%.

Litigiile lui Musk

După isprava aceasta, începutul anului 2023 l-a găsit pe Elon Musk în fața juraților. Recent, pe 20 ianuarie, a depus mărturie la tribunalul federal din San Francisco în legătură cu acuzațiile de manipulare a prețului acțiunilor. În depoziție, Musk a minimizat impactul anunțurilor sale publicate pe Twitter din 2018 cu privire la fluctuațiile mari în prețul acțiunilor Tesla. Investitorii Tesla au pierdut foarte mulți bani după ce acesta scria pe Twitter, pe 7 august 2018, că are suficienți bani pentru a susține Tesla și că se gândește să o retragă de pe bursă la un preț de 420 de dolari per acțiune.

Când scriu ceva pe Twitter, mă aștept ca oamenii să nu creadă sau să nu acționeze în funcție de asta. Relația cauzală nu este în mod clar legată de un tweet“, a declarat Musk în fața judecătorilor, răspunzând la întrebările avocaților investitorilor. Aceștia cer despăgubiri de miliarde atât de la Musk, cât și din partea Tesla.

Tot în 2018, Musk scria: „Sprijinul investitorilor este asigurat. Singurul motiv pentru care acest lucru (delistarea, n.r.) nu este sigur este că depinde de votul acționarilor“. Prețul acțiunilor Tesla a crescut după aceste anunțuri, dar apoi s-a prăbușit, dat fiind că delistarea nu s-a produs, rememorează analiza din cotidianul american The New York Times. Rămâne ca jurații să decidă dacă anunțurile respective au și dus la pierderile invocate de investitori.

Timothy Fries, investitor și reclamant în acest caz, a mărturisit că „anunțul publicat de domnul Musk pe Twitter părea să prezinte o bună oportunitate de a investi în Tesla“. A cumpărat acțiuni la companie a doua zi. „Nu eram pregătit să cumpăr acțiuni până nu am văzut tweetul“, a mărturisit Fries în cadrul procesului.

Procesul a început la aproape trei luni după ce Musk a achiziționat rețeaua Twitter (octombrie 2022). A luat din nou prin surprindere toată planeta prin modul de acțiune la Twitter ca proprietar – i-a concediat pe mulți angajați și i-a îndepărtat pe foarte mulți utilizatori, care au renunțat să mai folosească rețeaua de când Musk a devenit proprietar.

A permis din nou funcționarea unor conturi suspendate în trecut, printre acestea fiind și cel al fostului președinte, Donald Trump. Sau a suspendat conturile unor jurnaliști faimoși – Ryan Mac, de la The New York Times, Donie O’Sullivan, de la CNN, Matt Binder, de la Mashable, Drew Harwell, de la The Washington Post, pe cel al comentatorului politic Keith Olbermann și pe cel al lui Steve Herman, de la postul de radio Voice of America, pe motiv că i-au dezvăluit locația în timp real, punându-i familia în pericol.

La final de august 2018, Musk scria pe un blog că Tesla va rămâne pe bursă. În 2018, vremurile erau foarte diferite pentru Tesla. Era anul în care compania se chinuia să crească producția. La scurt timp după, problema s-a mai ameliorat, iar vânzările au urcat rapid. Mulți investitori simțeau că Tesla va domina industria auto. Capitalizarea a urcat, depășind neverosimilul prag de 1.000 de miliarde de dolari.

Anul trecut însă, investitorii au reevaluat perspectivele de creștere ale companiei și cifrele arată dezamăgitor. În plus, Musk a vândut acțiuni de câteva miliarde de dolari pentru a strânge bani pentru achiziția platformei Twitter. Drept urmare, cotația acțiunilor Tesla a scăzut în 2022 cu aproape 65%.

Apogeul

De ceva vreme, criticii au pus sub semnul întrebării evaluarea Tesla de 1.000 de miliarde de dolari la începutul lui 2022. În momentul său de vârf, Tesla ajunsese să valoreze cât cei mai mari 12 producători auto la un loc, raportat la vânzări care erau doar fracțiune din volumul acestora.

La final de 2022, valoarea Tesla era de doar 386 de miliarde de dolari, dar, chiar și cu această scădere, tot era mai mare decât a celor mai mari rivali din sector, însă mai mică decât a giganților din domeniul IT – Apple, Microsoft, Google și Amazon, cu care se compara cu un an în urmă.

Achiziția rețelei Twitter cu 44 de miliarde de dolari a mai dat o lovitură și capitalizării Tesla, și averii personale a lui Musk. Cel mai mare acționar al companiei Tesla a vândut acțiuni ale acesteia de 23 de miliarde de dolari de când a devenit publică, în aprilie 2022, intenția de a achiziționa Twitter.

Comportamentul tot mai haotic și postările pe Twitter, mai ales după ce a devenit și chief executive officer (CEO) al platformei, i-au înfuriat pe investitorii Tesla, care vor ca Musk să dea mai multă atenție celei mai importante și valoroase companii pe care o are în portofoliu. Antreprenorul s-a apărat în fața criticilor argumentând că a ratat o singură reuniune importantă a conducerii Tesla de când a devenit CEO la Twitter.

Perspective

Cotația acțiunilor Tesla a început să-și revină, iar Musk are șanse să redevină cel mai bogat om al planetei. Însă reputația lui a suferit o grea lovitură în 2022, la fel de mare poate ca averea sa personală, conchid cei de la CNN. Unii amici ai lui Musk din Silicon Valley fac o predicție – va lăsa în urmă râzând anul în care și-a cam făcut praf averea, comentează și Fortune într-un articol de la jumătatea lunii ianuarie.

După ce a pierdut o avere-record – între 182 și 200 de miliarde de dolari, Musk ar putea marca o revenire majoră anul acesta, cred investitori de renume din Silicon Valley. Acest reviriment s-ar putea datora companiei SpaceX, susțin aceștia într-un podcast despre perspectivele anului 2023. Este vorba de investitorii Jason Calacanis și Chamath Palihapitiya, ambii asociați și prieteni vechi ai lui Musk.

Întrebați de gazda podcastului care va fi cea mai mare tranzacție a anului, Palihapitiya a răspuns rapid și sigur pe sine: „Este foarte simplu. Starlink va ieși pe piața de capital“.

Starlink este, din punct de vedere tehnic, o divizie a SpaceX, dar și numele rețelei în creștere a companiei de zboruri spațiale – sau „constelația“ de sateliți orbitali. Dezvoltarea rețelei a început în 2015, iar primii sateliți-prototip au fost lansați pe orbită în 2018. În septembrie 2019, constelația număra doar 67 de sateliți. La începutul anului trecut, ajunsese la aproape 2.000 de sateliți. Starlink a crescut enorm ca reputație și vizibilitate anul trecut, odată cu ajutorul dat Ucrainei în materie de telecomunicații, în contextul războiului cu Rusia.

Evaluarea Starlink va fi cel puțin jumătate din valoarea actuală a SpaceX, apreciază Palihapitiya, ceea ce ar însemna suma de 75 de miliarde de dolari. La jumătatea lunii noiembrie a anului trecut au apărut informații că SpaceX este în discuții să atragă noi finanțări, ceea ce ar urca valoarea de piață la peste 150 de miliarde de dolari. În prezent, SpaceX domină segmentul călătoriilor comerciale în spațiu.

Musk utilitaristul

Sunt unii care vorbesc nu despre narcisismul și slabul autocontrol ale lui Musk, ci despre filosofia coerentă pe care acesta a și detaliat-o cu mai multe ocazii – aceea de a face cât mai mult bine pentru un număr cât mai mare de oameni. Acest sistem de etici utilitare ar putea explica tot felul de decizii aparent uluitoare pe care le-a luat, inclusiv cursa în domeniul inteligenței artificiale. Despre aceasta, Musk este convins că pe termen lung va salva nenumărate vieți.

Fostul său partener de afaceri și cofondator al companiei de plăți online PayPal, Peter Thiel, spunea cândva că, dacă ar fi să scrie o carte, capitolul dedicat lui Elon Musk s-ar numi „Omul care nu are habar ce înseamnă riscul“. Ar fi o înțelegere greșită a atitudinii lui Musk, cred cei de la The New York Times. Dacă treci în revistă declarațiile lui, se prezintă drept un om care își asumă un risc uriaș în prezent, mizând, în mod rațional, după cum susține, pe câștiguri viitoare.

O articulare clară a propriei filosofii a făcut-o tot pe platforma Twitter, scriind că „trebuie să facem acel șir de acțiuni care maximizează fericirea publică totală“.

Vara trecută, Musk spunea despre scrierile filosofului scoțian William MacAskill că se apropie foarte mult de propria lui filosofie (de spus că utilitaristul scoțian era și muza intelectuală a controversatului miliardar Sam Bankman-Fried (SBF), fondatorul companiei FTX.

Raportarea lui Musk la riscuri a dat deja omenirii câțiva pași revoluționari – SpaceX poate lansa vehicule orbitale pe care apoi le recuperează pe o platformă oceanică, Starlink se implică într-un război și are impact asupra raportului de forțe militare, OpenAI este pe punctul să treacă de testul Turing. Cât despre Tesla, chiar și cei mai aprigi critici ai lui Musk îi dau credit pentru crearea unei piețe solide a vehiculelor electrice în SUA și în lume.

Și chiar și unele dintre cele mai discutabile decizii par a căpăta un sens dacă sunt trecute prin grila unui calcul utilitarist. La sfârșitul anului 2022, Reuters informa că Neuralink, compania medicală a lui Musk, a cauzat moartea a zeci de animale de laborator supuse experimentelor. Musk a replicat că munca de cercetare nu înaintează suficient de repede. „Asta mă scoate din minți“, declara antreprenorul. Analiza cost-beneficiu a arătat așa pentru Musk – munca savanților de la Neuralink poate vindeca paralizia, ceea ce ar îmbunătăți viața a milioane de oameni în viitor. Suferința unui număr infinit mai mic de animale merită.

Această abordare pe termen lung, în care binele presupus al viitoarelor generații conferă greutate (și motivare) etică, reiese și din declarațiile lui Musk referitoare la achiziția platformei Twitter, pe care a numit-o „o agora digitală“ responsabilă, achiziție pe care a făcut-o cu scopul de a împiedica un nou război civil american. „Nu am făcut-o (achiziția, n.r.) ca să fac mai mulți bani. Ci ca să ajut umanitatea, pe care o iubesc“, scria în octombrie Musk.

Cam asta e mereu problema utilitariștilor, susține Peter Singer, el însuși filosof utilitarist. „Neavând reguli morale stricte, oamenii (utilitariștii, n.r.) cred că pot scăpa făcând calculele astfel încât să se muleze pe scopurile lor.“

În ultimele două decenii, Musk a reușit cumva să ajungă să fondeze și să conducă mai multe companii cu care chiar susține că lucrează pentru a proteja viitorul omenirii. SpaceX nu doar lansează sateliți pe orbita joasă, chiar va transporta oameni pe Marte, Tesla nu construiește doar mașini electrice, ci va rezolva chestiunea autonomiei unui autovehicul, iar Twitter nu este doar un loc unde dezbatem, ci un liant al umanității.

Dacă ridici miza suficient de sus, orice comportament discutabil începe să pară aproape rezonabil. Musk pare de nezdruncinat în convingerea că abordarea lui e cea corectă. Dar chiar și așa și cu toată urgența, s-ar putea să piardă cursa în domeniul inteligenței artificiale, pe care o vrea cu înfrigurare câștigată, mai comentează The New York Times.

Lovitură după lovitură

Până la 46 de ani, Elon Musk adunase deja trei companii revoluționare în portofoliu, iar din octombrie 2022 deține și 74% din Twitter.

  • PE PĂMÂNT. Deține un pachet de acțiuni de aproape 25% din Tesla, din care mai bine de jumătate este folosit drept colateral în atragerea de credite.
  • ÎN AER. Fondată în 2002, Space X și-a crescut în trei ani de patru ori valoarea, iar acum este evaluată la 127 de miliarde de dolari.
  • SUB PĂMÂNT. Boring Company, compania care promite să revoluționeze transportul public, a ridicat în aprilie 2022 o nouă rundă de investiții de 675 de milioane de euro, ceea ce i-a dus evaluarea la 5,7 miliarde de dolari.
  • DEMOGRAFIE. Musk spune că se teme de o prăbușire demografică a planetei. El are în prezent nouă copii (cu trei femei), între care tripleți și două perechi de gemeni.

Acest articol a apărut în numărul 156 al revistei NewMoney

FOTO: Getty

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.