Ce strategie adoptă banca americană de investiții Goldman Sachs pentru a îndrepta greșelile făcute în ultimii ani
De la „prădător“ la codaș. Banca americană de in ves tiții Goldman Sachs a fost mereu percepută ca fiind o companie excepțională, un simbol al Wall Streetului. Multă vreme, amatorii de teorii conspi ra ționiste au vehiculat ideea că Goldman Sachs conduce în secret lumea. Cu toate acestea, în ultimii ani, sin gurul lucru excepțional pe care l-a reușit simbolul Wall Streetului au fost greșelile făcute.
În urmă cu 13 ani, când revista americană Rolling Stone descria Goldman Sachs ca pe un „calamar-vam pir încolăcit în jurul omenirii, cu fălci neobosite înfipte permanent în orice miroase a bani“, des cri e rea a rămas vie nu neapărat pentru că era plas tică, ci pentru că era destul de adevărată.
Goldman Sachs a făcut tone de bani, mai mulți de cât orice entitate de pe Wall Street. După criza financiară din 2007-2009, cele mai multe instituții financiare care au supraviețuit și-au lins rănile, nevoite să-și achite factura salvării de către stat și să ceară iertare. Nu și Goldman Sachs. În 2009 a marcat profituri de 13,4 miliarde de dolari, cel mai bun an din istorie și un record care a rămas nebătut timp de mai bine de zece ani.
La butoanele lumii (financiare)
Tot Rolling Stone acuza compania că era practic ubicuă. Și nu era departe de adevăr. După ce și-au făcut mâna pe tranzacții uriașe, cei mai buni dintre cei mai buni care au lucrat la Goldman Sachs și-au fondat propriile fonduri de hedging sau firme de private equity.
Legătura dintre Goldman Sachs și Trezoreria Statelor Unite a rămas mereu foarte bună, indiferent de cine a ocupat Casa Albă – de altfel, trei șefi ai Trezo re riei americane, nemaivorbind de numeroși ad juncți, au provenit din Goldman Sachs. La fel, în cazul Fede ral Reserve (FED) sau al altor organisme de re gle men tare de pe piața financiară.
Similar, foști „goldmaniți“ au împânzit Banca Cen trală Europeană (BCE), guverne din Austria sau din Italia. Goldman părea o entitate omniprezentă, om nis cientă, omnipotentă, comentează și revista brita nică The Economist într-unul dintre articolele speciale dedicate celei mai influente bănci americane de in vestiții.
Cei de la Goldman nu au dus niciodată lipsă de cri tici, dar au savurat mereu atenția primită. De fie care dată, comentatorii indignați se minu nau cum ban cherii „goldmaniți“ reușeau să facă bani și în vre muri bune, și în vremuri rele, îi acuzau că sunt fără milă, că sunt ca niște „prădători“. Însă tocmai această reputație a fost motivul pentru care mai toată lumea căuta să lucreze cu Goldman Sachs când era vorba de ieșirea pe piața de capital sau de atragerea de finanțare fie prin credite, fie prin ridicare de capital. Iar Goldman Sachs era înțesată de câș tigători cu care era bine să te asociezi.
Noua Goldman Sachs
Ei bine, astăzi nu mai spune nimeni povestea asta despre Goldman. Rivala tradițională, Morgan Stanley, pe care Goldman a per siflat-o tot timpul, a depășit-o ca performanță în ultimii zece ani. Șefii de la Morgan Stanley, spre deosebire de cei de la Goldman, au înțeles repede că regle men tările impuse după criza financiară din 2007-2009 atrag după sine o mutare de la tradingul speculativ și volatil către un mod mai predictibil și mai sigur de a face business, așa că s-au diversificat.
Celor de la Goldman le-a luat ani să inițieze o reorientare si mi lară. O adaptare tardivă, care chiar și cu accelerarea indusă de actualul său chief executive officer (CEO), David Solomon, nu prea își arată roadele în mod sem nificativ.
Pe 17 ianuarie, Goldman raporta rezultatele din al patrulea trimestru – un profit de doar 1,3 miliarde de dolari și un randament al activelor de 4,8%, etiche tate drept dezamăgitoare de Solomon și departe de ceea ce spera să le livreze acționarilor. Și nu doar di vizia de investiții a rămas în urmă, ci și afacerea de creditare spre care s-a diversificat – Goldman a fost nevoită să facă provizioane mai mari decât orice altă bancă americană pentru eventualele împrumuturi fără acoperire. La începutul acestui an, FED ancheta dacă divizia respectivă și-a monitorizat suficient de riguros activitatea de creditare, informa cotidianul ame ri can The Wall Street Journal.
Anul 2022 a fost dificil pentru multe companii financiare. Creșterea ratelor dobânzilor și prăbușirea piețelor de capital au descurajat tranzacțiile, care sunt principala sursă de venituri pentru băncile de investiții. Cele mai multe firme de pe Wall Street fac deja disponibilizări și taie costurile.
Comparativ cu acestea, pașii greșiți făcuți în ultimii ani de Goldman Sachs necesită reduceri mai adânci – s-au înjumătățit fondurile de premiere pentru seni orii băncii, ceva ce de obicei le pică foarte prost bancherilor. Pe 11 ianuarie, Goldman Sachs a dispo ni bilizat cam 6% dintre angajați.
Problema nu este neapărat principalul business al băncii – consultanța și tranzacțiile pentru clienții cor porate. Profiturile acestei divizii sunt puternic ciclice. Totuși, au evoluat satisfăcător în ultimii ani. Volatilitatea mare la nivelul piețelor de active din 2020 a dus la o creștere a volumelor de tranzacționare. Iar optimismul piețelor din 2021 a dus la creșterea număru lui de oferte publice inițiale (IPO) și de fuziuni și achi ziții (M&A).
În 2022, în ciuda contextului advers sub multe aspecte, traderii de bonduri ai băncii au reușit să capi talizeze pe fondul creșterii ratelor dobânzii. În 2021 au marcat astfel profituri de 21,6 miliarde de dolari, ceea ce a egalat recordul stabilit în 2009. Randamentul activelor a ajuns la un uluitor 24,3%, cel mai mare nivel atins din 2007 încoace.
Bune, dar volatile
Crucial a fost și că Goldman nu a beneficiat doar de condiții favorabile ale pieței. A reușit și să „fure“ business de la rivali. Ponderea pe care o are în veniturile câștigate din tranzacționa rea bondurilor de către primele cinci cele mai mari bănci de investiții americane – Bank of America, Citigroup, Goldman Sachs, Morgan Stanley și JPMorgan Chase – a crescut de la 15% în 2019 la 22% în 2022.
Totodată, și-a mărit cota pe zona de tranzacționare și de consultanță pentru companii în materie de M&A și IPO. Chiar dacă volumul total la nivelul celor cinci bănci nu a crescut, veniturile realizate de Goldman s-au majorat cu 18% între 2019 și 2021, ceea ce se dato rează măririi cotei de piață. Drept urmare, boomul diviziilor de tranzacționare și de consultanță în M&A și IPO a dus la un salt de 68% al veniturilor în respectiva perioadă.
Cei de la Goldman țin să sublinieze că și randamentele au fost mai bune. De pildă, randamentul ca pitalului (ROE) în cazul diviziilor sale de investiții bancare (au fuzionat în al patrulea trimestru) a crescut de la 9,2% în 2019 la 16,4% în 2022. De când Solomon a devenit CEO în 2018, randamentul anual mediu a fost pentru acționari unul impresionant: 13,2%. Problema este că investițiile bancare sunt volatile, după cum arată și rezultatele ultimului trimestru. Iar investitorii tind să aprecieze mai degrabă randamente mai mici, dar mai constante și predictibile. Exact asta le-a promis și Solomon când a devenit CEO, mai ales că se instala după un deceniu de declin sever.
Povestea scurtă a declinului
În 2008, au to ritățile de reglementare cereau convertirea Goldman Sachs în bancă, fapt care a atras după sine o proce dură birocratică lungă și greoaie. Noile reguli au cerut să asigure o capitalizare mai mare în cazul acti vi tăților considerate riscante (tradingul speculativ în nume propriu), ceea ce reprezentase o sursă im por tantă de profitabilitate. Toate schimbările solicitate au aplatizat serios randamentele. Un investitor care ar fi cumpărat o acțiune în Goldman la 31 decembrie 2009 ar fi marcat un randament anual mediu de 4,5% (inclusiv dividende) la momentul când Solomon prelua compania.
Noul CEO și-a propus să schimbe toate acestea. A promis nu doar să îmbunătățească profitabilitatea diviziilor sale principale, ceea ce a și făcut, ci și să ac celereze reorientarea afacerii către zone mai constante, predictibile, precum wealth management (administrarea averii) și creditarea către persoane fi zice. Ideea era de a genera mai multe venituri recu rente și de a asigura astfel randamente mai stabile.
O strategie similară a făcut minuni în cazul Morgan Stanley, care în perioada de hegemonie a Goldman Sachs era mereu rivala fără șansă. James Gorman, care în 2010 devenea CEO al Morgan Stanley, a admis că noile reglementări de pe piața financiară au redat strălucirea afacerilor din zona de trading și a in vestițiilor bancare mai puțin atractive. Gorman a pus la punct achiziția de la Citi a companiei de wealth management Smith Barney, genul de business care în general asigură venituri predictibile din comisioa nele plătite anual de clienți pentru a avea cineva grijă de banii lor (investindu-i). În 2020, Gorman a plusat cu această strategie, pe care o descrie drept „camera motoarelor“ pentru o bancă de investiții.
Acționarii băncii Morgan Stanley s-au arătat în cântați. De când Gorman a preluat șefia în 2010, un ac ționar a putut câștiga un randament anual mediu de 11,4% – cu 50% mai mult decât la Goldman Sachs. Cu câteva luni înainte ca Solomon să preia poziția de CEO la Goldman, capitalizarea de piață a băncii Morgan Stanley era similară cu cea a rivalei Goldman Sachs pentru prima dată de la criza financiară. În prezent însă, Morgan Stanley valorează cu o treime mai mult.
Repornire
Un demers similar de diversificare a fost inițiat la Goldman și de predecesorul lui Solomon, Lloyd Blankfein, care a condus banca între 2006 și 2018. În 2016 a lansat divizia de consum Marcus by Goldman Sachs, un omagiu adus lui Marcus Goldman, cel care a fondat în 1869 Goldman Sachs. Noua divizie a început ca o platformă online pentru depozite, în efortul de a atrage capitaluri mici, multe de care beneficiau deja bănci de consum rivale, precum JPMorgan Chase sau Bank of America. Blankfein descria la acel moment noua divizie ca fiind un business bun pentru bancă, dat fiind că se bazează pe scoruri de credit, algoritmi și pe „managementul riscului, ceva la care credem că suntem destul de buni“, formula tot el. Planul era de a oferi credite per sonale de până la 30.000 de dolari pentru a-și ajuta clienții să-și gestioneze datoriile de pe cardul de credit.
A urmat destul de repede un parteneriat pentru carduri de credit cu Apple, pus la punct de Blankfein și lansat de Solomon în 2019. În 2021, Solomon a extins afacerea de creditare personală, achiziționând cu 2,2 miliarde de dolari GreenSky, o platformă care oferă credite cu capital propriu. După reorganizarea diviziilor făcută în 2022, o mare parte a afacerii de creditare personală aflată până atunci sub coordonarea sa a trecut sub umbrela așa-numitei „Divizii a soluțiilor de platformă“. Din 2020 a adunat pierderi înainte de taxare de 3,8 miliarde de dolari (în creș tere de la 800 de milioane de dolari, cât erau în 2020).
Directorul financiar al băncii, Denis Coleman, sus ține că afacerea de consum nu o duce așa rău cum pare. Face trimitere la regulile contabile implementate în 2020, care forțează brațul de creditare al băncii să facă provizioane generoase în eventualita tea unor credite toxice. Din acest business de creditare, veniturile vin mai târziu, de aceea rezultatele contabile pot fi înșelătoare în primă fază. Comparativ cu alte bănci, pare totuși că Goldman are o pondere mai mare a rău-platnicilor. În al patrulea trimestru a fă cut provizioane de 13,5% din volumul creditelor emise – dublu față de Capital One, de pildă, care a făcut provizioane de 7%.
Coleman pune asta pe seama faptului că este o di vizie nouă. „Dacă am fi avut un portofoliu de cre di te personale de 15-20 de ani, l-am fi periat în timp și nu am fi avut clienți cu probleme.“
Diversificare & achiziții
Ponderea afacerii de creditare personală este marginală în structura de ve nituri a băncii – aproape 4 miliarde de dolari, adică doar 3% din venituri. Numai că pe termen lung se do rește ca divizia de consum să capete o pondere tot mai mare.
Ideea diversificării a fost de a reduce semnificativ zona veniturilor influențate de volatilitate în piețele de capital. Totuși, afacerea de creditare a afectat bu si nessul principal al băncii. Din cheltuielile totale și provizioanele de 33,7 miliarde de dolari în 2022, so lu țiile de platformă au avut o pondere de 3,5 miliarde de dolari, adică peste 10% din total.
Compania admite și că nu a mers bine ceva. A sus pendat linia de creditare Marcus. Într-o discuție recentă cu analiștii, Solomon a spus că a încercat să facă prea multe și prea repede, poate chiar i-a lipsit talentul de a prospera în piețele vizate. Bancherii de investiții cu costumele lor scumpe știu destul de pu ține despre finanțele de consum, unde poliesterul este mai comun.
Un alt element central în efortul celor de la Goldman Sachs de a-și diversifica liniile de venituri a fost să calce pe urmele celor de la Morgan Stanley și să-și mărească divizia de wealth management, consolidân du-și veniturile predictibile din comisioane. În 2019, Goldman a achiziționat cu 750 de milioane de dolari United Capital, cu un portofoliu de clienți bogați (nu ultrabogați). A inclus-o sub umbrela afacerii Ayco, specializată în executive coaching.
În 2020, Goldman și-a setat ca țintă să obțină până în 2024 venituri de 10 miliarde de dolari din businessul de wealth management. Sunt mari șanse să-l atingă – volumul comisioanelor a crescut de la 6,8 la 8,8 mi liarde de dolari în 2022. Dar chiar și când va ajunge la pragul de 10 miliarde de dolari, wealth managementul va reprezenta o felie mică din veniturile totale (de 47 de miliarde de dolari obținute în 2022 de Goldman).
Mai mult, predictibilei divizii de wealth management îi corespunde mult mai volatilul business de asset management (administrarea activelor). Randamentele acestei divizii se rotesc, deoarece investește nu doar banii clienților, ci și capitalul propriu. Goldman spune că va reduce această formă de investiții, fără a o elimina însă.
Un alt aspect care ar fi trebuit să se schimbe în man datul lui Solomon a fost cultura corporatistă a băncii. Spre deosebire de predecesorii lui apretați, Solomon poate fi relaxat. A relaxat și codul vestimentar al băncii, iar în timpul liber este și DJ. În 2018, revista americană Vanity Fair l-a etichetat drept un CEO „woke“, după ce a sugerat că angajații care nu lucrează la o tranzacție iminentă nu trebuie să mun cească în weekenduri și că, cel mai probabil, 70 de ore de muncă pe săptămână sunt suficiente. Din 2020 a început să invite mari investitori la sărbătorile anuale – o practică uzuală pe Wall Street, dar nouă pentru Goldman. A fost de altfel cel mai notabil element al demersului de a se deschide și de a-i implica mai mult pe acționari. „Suntem listați de 21 de ani și to tuși nu am făcut o zi a investitorului, până acum“, remarcă și John Waldron, președinte și chief operating officer al grupului Goldman Sachs.
Numai că abordarea aceasta mai relaxată nu a re zis tat. Anul trecut, Solomon le-a cerut tuturor angaja țil or să revină full-time la birou. Iar stilul de management „prea direct“, cum l-au etichetat unii, a precipitat câteva plecări de răsunet – seniori precum Gregg Lemkau, directorul băncii de investiții, Omer Ismail, fostul director al diviziei de creditare, sau Eric Lane, directorul diviziei de asset management.
Tentacule răsucite
Cu businessul de creditare în degringoladă, cel de wealth management în creș tere imperceptibilă și cu inversarea schimbărilor de cultură organizațională, noua Goldman Sachs seamănă încă destul de mult cu vechea Goldman Sachs. Se poate făli în continuare cu diviziile de consultanță și pentru piețe de capital, care reprezintă 70% din businessul total, dar care oferă randamente volatile.
Este însă o zonă de business care nu pare să-i atragă pe investitori. În 1999, când se lista, cotația acțiunilor indica o evaluare de patru ori mai mare a băncii comparativ cu valoarea activelor sale (valoa rea contabilă). Astăzi se tranzacționează cam la ace eași valoare, în timp ce Morgan Stanley se tranzac ționează de 1,7 ori mai bine decât valoarea contabilă. Ceea ce este rușinos, mai ales că vorbim de rivala tra dițională a celor de la Goldman Sachs, comen tează The Economist.
De sus, din birourile Goldman Sachs din Manhattan, poți cuprinde cu privirea întregul Wall Street. În ciuda poticnirilor descrise mai sus, angajații băncii se bucură de o priveliște dominatoare. Doar că aproape nimeni nu mai privește în sus spre ei, ca odi nioară.
Una caldă, una rece
Până acum, stra te gia lui David Solomon, CEO-ul băncii Goldman Sachs, a fost să construiască diver sificarea pe atuurile tradiționale ale grupului.
- STRATEGIA. În 2020, David Solomon și John Waldron, președintele grupului Goldman Sachs, au prezentat strategia de diversificare a companiei, identificând patru zone de creștere – credite de consum, tranzacții, asset management și wealth management. Goldman Sachs administrează active în valoare totală de 2.500 de miliarde de dolari.
- DECIZII. Cunoscută drept o companie mai de grabă de culise, Goldman Sachs sponsorizează acum echipa McLaren din Formula 1, în cadrul brandingului gândit de directoarea de marketing Fiona Carter, recrutată de la AT&T. Decizia i-a nemulțumit pe mulți în bancă, mai ales în contextul în care sunt concediați 3.200 din cei 49.000 de angajați la nivel global.
Acest articol a apărut în numărul 157 al revistei NewMoney
FOTO: Getty
