Mica republică și Goliatul de la Răsărit: Criza de la Chișinău, studiu de caz pentru securitatea europeană și pentru agresiunea Rusiei

Republica Moldova și forțele proeuropene de la Chișinău se tem de o lovitură de stat orchestrată de Kremlin. Criza de la Chișinău ar trebui să fie analizată și considerată un studiu de caz pentru securitatea europeană și pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, consideră revista britanică The Economist.

Pe 9 februarie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit public despre pregătirea unei lovituri de stat împotriva puterii de la Chișinău, orchestrată de Rusia, pentru a submina guvernul proeuropean. La o zi după acest anunț, o rachetă rusească traversa spațiul aerian moldovean în drumul spre o țintă din Ucraina. În aceeași zi, premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, și-a anunțat demisia. Cu toate acestea, motivul aparent ar fi fost nu complotul Rusiei, ci inflația în creștere, care a lovit puternic în standardul de viață al moldovenilor.

Dorin Recean, înlocuitorul premierului demisionar, spune că prioritară este creșterea salariilor. Totodată, a subliniat că rămâne importantă consolidarea sistemului de apărare. În ultima lună, oficialii moldoveni au cerut ajutorul occidentalilor pentru a proteja spațiul aerian al țării, lipsit de orice apărare. Numai că alocarea de resurse pentru reconstruirea capacităților de apărare a Republicii Moldova este controversată atunci când costul vieții este principala preocupare a majorității oamenilor. Anul acesta, bugetul de apărare al țării va crește cu 68% comparativ cu 2022.

Chiar și așa, suma rămâne mică – 75 de milioane de euro, adică 0,55% din produsul intern brut (PIB), potrivit ministrului moldovean al apărării, Anatolie Nosatîi. Tot el glumește că nu-și permite nici să schimbe harta Europei din epoca sovietică pe care o are încă în birou. Singurele tancuri pe care Republica Moldova le are sunt adevărate piese de muzeu și doar 6.500 de soldați sunt profesioniști.

Dacă războiul izbucnește, forțele de poliție împreună cu grănicerii și rezerviștii ar putea urca o forță armată la 45.000 de oameni. Dar va fi o armată slab echipată și fără niciun sprijin aerian. Să nu uităm că Rusia, pe lângă sutele de mii de soldați pe care-i are pe frontul din Ucraina, mai are 1.500 de soldați staționați în Transnistria, regiunea separatistă din estul Republicii Moldova pe care Kremlinul o sponsorizează.

Pe 2 februarie, Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, declara că Occidentul vrea ca Republica Moldova „să joace rolul următoarei Ucraine“.

Reacția Occidentului

Amenințări similare făcute anterior au determinat reacția Occidentului, care a decis să sară în ajutorul micii republici, fostă componentă a Uniunii Sovietice. Vara trecută, în iunie, a fost invitată să devină candidat oficial în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Recent, UE a promis să livreze Republicii Moldova arme neletale – drone și sisteme de securitate cibernetică – în valoare de 40 de milioane de euro. De asemenea, Germania va livra 19 vehicule blindate. Într-o reuniune a miniștrilor apărării a țărilor NATO din 14-15 februarie s-a decis ajutorarea guvernului de la Chișinău pentru a-și moderniza sistemul național de apărare.

Lucrurile s-ar putea schimba și pe plan intern. Deși oligarhii din Transnistria au prosperat sub umbrela Rusiei, Alexandru Flenchea, consilierul fostului premier Natalia Gavrilița în domeniul politicilor de reintegrare a țării, spune că războiul a schimbat totul. Oficialii moldoveni sunt în contact intens, dar discret, cu liderii transnistreni.

Flenchea, împuternicit să coordoneze aspectele de menținere a păcii în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, vânează o fereastră pentru o posibilă soluționare a conflictului.

În trecut, o parte profitabilă a provenit din contrabanda de mărfuri în și din Ucraina, dar războiul a închis acum acea graniță. „Majoritatea liderilor transnistreni este mai degrabă interesată de bani decât de Rusia“, admite el. „Și asta, oricât de ostilă le e retorica.“

NATO

Una dintre constrângerile ministrului Nosatîi în căutarea sprijinului în străinătate este Constituția țării, care obligă la neutralitate. În urmă cu o lună, președinta Maia Sandu declara că „se discută serios despre capacitatea de a ne apăra“ și „dacă ar trebui să putem face asta de unii singuri sau în cadrul unei alianțe mai largi“. Dar moldovenii mai mult ca sigur ar respinge aderarea la NATO dacă s-ar organiza acum un referendum pe această temă. Liderii moldoveni ar trebui să-și asume misiunea de a schimba această percepție și poziționare, dar este dificil.

Când rușii au forțat invadarea sudului Ucrainei acum un an, câțiva oficiali moldoveni se așteptau ca, în câteva zile, tancurile să ajungă și la Chișinău. Nu s-a întâmplat. Dar, spune Nosatîi, chestiunea de securitate nu se reduce la a moderniza învechita armată moldoveană. „Este mai curând despre războiul hibrid pe care Rusia îl duce împotriva Republicii Modova. Asta presupune dezinformare, fake news, atacuri cibernetice, tot ce implică discreditarea guvernului și creează premisele schimbării conducerii țării cu lideri mai proruși“, a mai spus oficialul moldovean.

Invazia 2023

Pe 13 februarie, Maia Sandu acuza și că Rusia s-a implicat în sponsorizarea protestelor violente, cu scopul de a duce la înlăturarea puterii de la Chișinău. De aceea, procurorii și instituțiile de forță au nevoie de mai multe prerogative pentru a contracara amenințarea Kremlinului.

Încă de anul trecut, șeful serviciului de securitate moldovean, Alexandru Musteață, a declarat pentru TVR Moldova că Rusia plănuiește invadarea teritoriului moldovean la începutul lui 2023. Planurile depind de evoluția războiului din Ucraina. Riscul unei invazii va fi permanent pe tot parcursul anului. „Întrebarea nu este dacă Federația Rusă va ataca Moldova, ci când – fie la începutul anului, în ianuarie-februarie, sau ceva mai încolo, spre martie-aprilie. Potrivit informațiilor noastre, Federația Rusă va merge mai departe“, a declarat Musteață, citat de Odessa Journal.

Unul dintre scenarii este că Rusia va încerca o invazie terestră prin nordul Ucrainei. „De pildă, să creeze un coridor cu regiunea transnistreană. Putem discuta ce ar putea urma, intențiile față de Chișinău, dar amenințarea e reală și riscurile – foarte ridicate“, a detaliat Musteață.

Tot el a reamintit că pe teritoriul Transnistriei există cel mai mare depozit de muniție din Europa, păzit de forțele rusești. Oficialul moldovean nu exclude ca o posibilă invadare a Republicii Moldova să aibă legătură cu dorința Moscovei de a folosi această muniție într-o eventuală confruntare militară.

Cel mai sărac stat din Europa

Războiul din Ucraina a complicat și mai mult problemele cu care se confrunta deja Republica Moldova.

• ATENȚIE. La un an de la invazia rusă în Ucraina, Europa se îndreaptă și spre mica republică fără ieșire la mare și cea mai săracă de pe continent.
• FRĂMÂNTĂRILE. Republica Moldova, inclusiv regiunea separatistă (prorusă) Transnistria, trece de luni în șir printr-un tumult politic și economic, în contextul războiului din Ucraina. Influxul celor 700.000 de refugiați ucraineni și decuplarea de resursele energetice rusești au devastat economia micii republici.

Acest articol a apărut în numărul 158 al revistei NewMoney

FOTO: Getty