Marea greșeală pe care milionarii români se încăpățânează să o repete de 10 ani. În 2009 putea să le fie fatală

Alexandra Pele 23/07/2018 | 11:07 Special
Marea greșeală pe care milionarii români se încăpățânează să o repete de 10 ani. În 2009 putea să le fie fatală

În 2009, milionarii români s-au fript cu plasamentele imobi­­liare. Este o greșeală din care prea puțini au vrut să învețe.

Acest articol a apărut în numărul 45 (23 iulie – 5 august) al revistei NewMoney

„În imobiliare, lucrurile par să se miște mai repede decât în HoReCa“, mărturisește, pentru NewMoney, Andrei Iușut, antreprenorul care a decis, după opt ani în care s-a concentrat pe creșterea și dezvoltarea grupului de restaurante Divan, să pună punct aventurii în acest domeniu, dedicându-se real estate-ului. Pe o piață polarizată, investitorul de 37 de ani a identificat o nișă pe care nu a ezitat să parieze: zona de rezidențial boutique accesibil. Adică o cale de mijloc între proiectele considerate ieftine, cu apartamente mici și fără design, și apartamentele premium, pe care foarte puțini și le permit.

A început cu un ansamblu de 31 de apartamente (Pipera Vlad Țepeș – La Gloire), în care a investit 2,5 milioane de euro și pe care l-a vândut integral în primele cinci luni de la scoaterea lui pe piață. Luna aceasta va începe lucrările la un al doilea proiect (Parc du Lac – Băneasa – Pipera – La Gloire) o investiție de aproximativ cinci milioane de euro, cu un preț de vânzare al apartamentelor între 80.000 și 180.000 de euro. A reușit să vândă până acum 20% din cele 47 de apartamente, valoarea contractată depășind un milion de euro.

Citiți și: Din ciudățeniile economiei de piață: De ce sunt fericiți oamenii de afaceri care au în apropiere un penitenciar cu regim relaxat de detenție?

Sofisticat vs self-made. Pe Andrei Iușut, imobiliarele îl atrag ca un magnet – „voi rămâne în domeniu, scopul meu este să intru și în segmentul clădirilor de birouri“. Și nu e singurul. Pentru că real estate-ul rămâne în cazul antreprenorilor români o investiție considerată sigură. „Unii fac acest tip de plasamente din obișnuință, alții din lipsă de informare, alții din speranța de a da lovitura peste noapte. Însă există și antreprenori care le fac din perspectiva diversificării“, explică Iordan Parfenie, vicepreședinte pentru Europa Centrală și de Est al băncii elvețiene de investiții Credit Suisse. Cu o lungă experiență de bancher personal, ceea ce prin definiție îl apropie de oamenii cu averi mari, Parfenie identifică două tipologii de antreprenori care se uită spre acest domeniu.

FOTO: Guliver / Getty Images

 

Cel dintâi ar fi „investitorul sporadic“ – tipul antreprenorului self-made, care se bazează mai ales pe resursele proprii și care rar acceptă sfaturile unui advisory, riscând să investească în imobiliare chiar și înaintea unui moment de criză. Cel de-al doilea, „investitorul sofisticat“ – antreprenorul cu un plan bine pus la punct, care caută un proiect mai amplu, apelează la sprijin atunci când vine vorba de proiectare, amplasare sau vânzare și recurge, de cele mai multe ori și la finanțare externă (fie sub for­mă de ipotecă, fie de împrumut pe baza portofoliului de investiții deținut cu o bancă specia­­li­­zată în oferirea serviciilor de wealth management, fie un mix între cele două).

Dar, practic, cel mai important aspect al unei investiții în imobiliare este, în primul rând, faptul că antreprenorul o vede și o poate controla (spre deo­sebire de obligațiuni, bursă sau alte investiții strategice). Iar în acest moment, piața este în plin boom, randamentele sunt atractive, iar efectele crizei din 2008, aproape uitate.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.
← Close