După o pauză de câțiva ani, Cătălin Mahu pregătește investiții de două milioane de euro în deschiderea de noi restaurante La Mama

După o pauză de câțiva ani, omul de afaceri Cătălin Mahu pregătește investiții de două milioane de euro în deschiderea de noi restaurante La Mama și spune că va angaja doar personal din România.

La intersecția bulevardelor Ștefan cel Mare și Barbu Văcărescu din București, acolo unde în urmă cu 25 de ani se lansa primul restaurant din rețeaua La Mama, Cătălin Mahu și-a anunțat recent și strategia de dezvoltare. Deocamdată, doar pe termen scurt. „Eu nu cred că, în acest moment, mai poți face pre­dicții și planuri pen­tru următorii ani. De exemplu, următorii cinci ani, din punc­tul meu de vedere, vor fi haotici rău de tot“, nuanțează antreprenorul.

Cu șase restaurante care funcționează astăzi în Capitală, omul de afaceri vor­bește de o extindere în planul său de business, care vizează două sau trei deschideri noi în 2024.

Bugetul pregătit în această direcție a fost calculat la două milioane de euro, însă nu este bătut în cuie. De ce? „Pentru că ține de foarte multe lucruri, de spațiile pe care le vom găsi. Eu am pus în ecuația asta, pentru 2024, o investiție de două mi­li­oane de euro, însă nu în­seam­nă că și trebuie să cheltuim cele două milioane. Poate că o să cheltuim un milion sau poate că vom cheltui 2,5 mili­oane.“

Și cum orice extindere creează noi locuri de muncă, Mahu spune că, până la finalul anului, va avea nevoie, cel mai pro­babil, de aproximativ 100 de noi an­gajați. Iar în acest sens, politica rețelei este să se orie­n­teze spre forță de muncă autohtonă, inclusiv persoane cu dizabilități.

Potențial de atins

Cum era piața locală a restau­rantelor când s-a lansat La Mama? „Goală. Atât din punctul de vedere al restaurantelor, cât și al clienților. Dacă îmi aduc bine aminte, erau vreo patru sute și ceva de restaurante, baruri, cafenele, terase, unități cărora azi le zicem HoReCA, în tot Bucureștiul“, răs­pun­dea Cătălin Mahu, în 2019, în primul său interviu cu NewMoney. Astăzi, antreprenorul spune despre industria HoRe­Ca din România că este în conti­nuare în creștere și că, prin com­parație cu alte țări din Europa, încă nu și-a atins potențialul.

„În toată România sunt peste 30.000 de unități care vând mân­care, iar aici includem și ba­rurile sau covri­găriile. În Londra, de exemplu, sunt peste un milion de unități. Piața de restaurante din România se află încă la început. Ar trebui să gătim mai puțin și să mân­căm mai mult în oraș, dar încă nu suntem pregătiți să avem acest confort. Până vom reuși să ieșim cu con­s­tanța cu care o fac vesticii, mai avem puțin. Avem mai puțini turiști ca alte capitale europene și știm cât de mult aduce turismul în înca­sările de mâncare“, detaliază Mahu.

Strict referitor la compania Trotter Restaurant, care admi­nistrează lanțul de restaurante La Mama, anul 2023 i-a adus o creștere de 15% a cifrei de afa­ceri față de 2022, până la apro­ximativ 5,4 mili­oane de euro, creș­tere care, de altfel, deschide perspectiva pentru alte noi restaurante. „În 2024, dacă voi avea o stagnare, voi spune că sunt bun. Iar dacă am o creștere, o să spun: «Chiar sunt bun». De­sigur, dacă iau în conside­rare restaurantele pe care le vom deschide, cifra de afaceri va crește sigur“, explică Mahu.

La Mama reîncepe să deschidă noi unități după o pauză de cinci ani, iar antreprenorul spune că țin­tește zona de nord a Bucureștiului, dar nu are o pro­blemă să meargă și în cartiere de la periferie. „În acest moment, noi trebuie să ne dăm seama că în ju­rul Bucu­reștiului s-a mai construit un București. Și ceea ce știam noi acum 25 de ani că e București, adică centru, nu mai e valabil azi. Azi, orașul e altfel con­figurat și trebuie să ne adaptăm. Intenția este de a deschide, în acest an, două sau trei restaurante“, punctează Cătălin Mahu.

Numărul deschiderilor depinde de mulți factori, dar mai ales de reacția pieței. „Pentru că, din punctul meu de vedere, noi suntem într-o criză economică. Anul trecut, chiar dacă noi am avut creștere econo­mică, eu știu restaurante sau rețele de restaurante care au avut scăderi mari; știu restaurante care s-au închis. Și atunci, trebuie să luăm în considerare acest lucru. Practic, deschidem primul restaurant, vedem reacția; deschidem al doilea, vedem reacția, vedem dacă suntem bineveniți, bine primiți în zona respec­tivă“, continuă antreprenorul.

Potrivit spuselor sale, distribuitorii și furnizorii săi au scăderi pe segmentul HoReCa de peste jumătate de an, ceea ce înseamnă că HoReCa vinde mai puțin. Iar „dacă vinde mai puțin, înseamnă criză“.

Posibilități

Vorbind despre centrul istoric al Bu­cu­reștiului, Mahu spune că este „prea scump pentru ceea ce oferă“ și nu reprezintă un punct de interes pe harta expansiunii lanțului său de restaurante. „Nu mai cred în centrul istoric. Eu am avut un restaurant acolo, dar l-am închis în pandemie. Și nu l-am mai des­chis. De ce nu mai cred? Pentru că, în primul rând, acel centru «isteric» al orașului este subdezvoltat. Primăria ar trebui să înțeleagă că, fără intervenția ei, mediul antreprenorial nu poate face nimic. Practic, pri­măria trebuie să facă străzile, să-i ajute pe proprie­tari, dar și să-i oblige să renoveze clădirile“, subli­niază Mahu. Prin „scump“, se referă atât la chirii, cât și la prețurile pentru clienți, un exemplu sugestiv fiind cel al sticlei de bere, care „a crescut de patru-cinci ori față de acum zece ani“.

Peste toate acestea s-au suprapus atât pandemia de COVID-19, care a adus o mare presiune pe indus­tria HoReCa, multe afaceri intrând în faliment, cât și războiul de la graniță – despre ale cărui efecte Mahu spune că „au venit ca un tăvălug peste noi“, prin scum­pirea ma­sivă a utilităților și a materiilor prime.

„Prețurile noastre au crescut cu mai puțin decât cele la materia primă. Să nu uităm că prețul uleiului s-a dus de la 3 lei la 9 lei. Noi, în industria de restaurante, am fost nevoiți să fim tampon între aceste scumpiri și clienți. În lanțul nostru schimbăm pre­țu­rile de două ori pe an. Dacă le-am stabilit în martie, până în septembrie nu m-am atins de ele, indiferent ce s-a întâmplat. În pe­rioada aceasta le-am majorat între 20% și 40%“, adaugă omul de afaceri.

În viziunea antreprenorului, cele mai bune măsuri pe care statul le-a luat pentru sectorul HoReCa au fost reducerea TVA la 5% la alimente și reducerea im­pozitului pe dividende la 5%. „În 2002, aceste mă­suri m-au ajutat să deschid restaurantul de la Ate­neu. Mi s-au părut cel mai bun stimulent.“

Potrivit unui studiu realizat de Hospitality Culture Institute în 2023, atunci când vine vorba de locația HoReCa preferată, 93% dintre români apreciază calitatea produselor, 90%, calitatea servirii, în timp ce 85% apreciază diversitatea produselor. Totuși, doar 45% dintre români sunt interesați ca restaurantul pre­ferat să propună diverse oferte și discounturi sau ca prețurile produselor să fie mai mici decât cele practicate de competitori.

„Deschiderea unui business în HoReCa pare, la prima vedere, o cale ușoară și boemă de a deveni antreprenor. Mulți dintre românii care reușesc să economisească bani de-a lungul anilor s-au gândit cel puțin o dată să-și deschidă o cafenea, un bar sau un restaurant. În realitate, businessurile din HoReCa vin la pachet cu o serie de provocări specifice, greu de identificat din exterior“, spunea anul trecut Ro­bert Agarici, project manager F&B Business Accele­rator. Referitor la partea financiară, Cătălin Mahu con­sideră că azi nu mai poți să deschizi un restaurant fără cel puțin 200.000 de euro.

Oameni și francize

Expansiunea lanțului La Mama înseamnă și mai mulți angajați, de la aproape 200, câți are rețeaua în momentul de față, la aproape 300, spre final de 2024.

„Astăzi, oamenii își înțeleg mult mai bine jobul. Faci cu mai puțini oameni ceea ce făceai în trecut, pentru că angajații s-au educat. În restaurantele noastre am decis, acum câteva luni, să luăm oameni doar din piața românească. Dacă nu dăm șanse forței de muncă din România, va pleca afară și ne vom plânge că pleacă. Trebuie să dăm șanse și să fim atractivi pentru cei care se gândesc să plece afară. Pentru noile locații pe care urmează să le deschidem, vom avea nevoie de aproximativ 100 de angajați“, detaliază Cătălin Mahu, care cola­bo­rează deja cu școli de meserii și spune că va angaja și persoane cu dizabilități.

La nivelul general al pieței de HoReCa din România, un alt studiu realizat de Hospitality Culture Institute arată că 76,2% dintre liderii acestei industrii nu intenționează să lanseze noi campanii de recrutare în 2024, dar 72,5% dintre ei au în plan programe de formare și dezvoltare a personalului actual. Toto­dată, 63,9% dintre respon­denți consideră că inovarea în meniu și servicii re­prezintă principala strategie care i-ar putea ajuta să rămână competitivi în 2024, 15,7% mizează pe reducerea costurilor opera­ționale, iar 15,2% sus­țin că in­vestițiile în marketing și publicitate repre­zintă principala măsură în lupta lor cu competiția.

Pe termen lung, omul de afaceri ia în calcul și varianta unei extinderi prin franciză a rețelei de restaurante La Mama, inclusiv în provincie. „Eu sunt convins că, la un moment dat, se va pune problema fran­cizei. Realitatea e că trebuie să reevaluăm problema de franciză, pentru că dezvoltarea în țară e cel mai bine să se facă prin franciză“, explică el.

Mahu a mai trecut prin experiența unei francizări, a rețelei de cafenele Cafepedia, care a funcționat între 2007 și 2016. „Rețeaua nu mai există astăzi. (…) La un moment dat am dat franciză. Iar problema mea a fost aceea că nu m-a lăsat sufletul să îmi execut franci­zatul atunci când m-a înșelat. Problema francizei e că îți trebuie o anumită duritate. Și nu e o du­ritate rea, e o duritate de business – francizatul să țină cont de faptul că trebuie să facă exact ce-i spui tu și îi va fi bine. Literă de lege. Pentru că, dacă francizatul nu își face treaba, pe tine te afectează direct. În total, au fost șase Cafepedia“, continuă antreprenorul.

Povestea afacerii La Mama

Povestea afacerii La Mama a început în februarie 1999, când antreprenorii Cătălin Mahu și Dragoș Petrescu au deschis primul restaurant. Șase ani mai târziu, Dragoș Petrescu a ieșit din acest business, decizând să meargă pe cont propriu pe un nou drum, prin înființarea lanțului de restaurante City Grill. Între timp, City Grill a crescut la nivelul de „grup“ în industria HoReCa, devenind unul dintre cei mai puternici jucători autohtoni din acest domeniu, cu mai multe branduri de restaurante (inclusiv City Grill) și cafenele reprezentative: Caru’ Cu Bere, Hanu’ lui Manuc, Pescăruș, Hanu’ Berarilor, Buongiorno.Italian și hotelul La Bohème.

În 2023, cifra de afaceri a grupului a fost de 55 de milioane de euro, pentru anul în curs fiind estimată depășirea pragului de 60 de milioane de euro, susținută prin deschiderea de unități noi, dar și prin eficientizarea restaurantelor actuale.

Investițiile în restaurantele grupului City Grill sunt constante, în 2023 fiind finalizat cel mai amplu proces, în valoare de 13 milioane de euro, în revitalizarea și modernizarea restaurantului Hanu’ Berarilor – Oprea Soare și Hotel La Bohème, potrivit datelor companiei. Tot în a doua jumătate a anului 2023, gru­pul a finalizat o investiție de peste 2,5 milioane de euro în modernizarea restaurantelor din rețeaua Buongiorno, proiect demarat în 2019.

Cele trei restaurante incluse în proiectul de modernizare au fost: Buongiorno Primăverii, reamenajat în 2019, cu o in­ves­tiție de 700.000 de euro, Buongiorno Victoriei, în 2021, unde investiția s-a ridicat la peste 1.600.000 de euro și Buongiorno Băneasa, redeschis în luna august 2023, după o investiție de 500.000 de euro.

În momentul de față, pachetul majoritar de acțiuni al grupului City Grill este deținut de Dragoș Petrescu (58%), iar restul este împărțit între mai mulți acțio­nari, printre care Daniel Mischie, care ocupă funcția de chief exe­cutive officer (CEO), având 13%. „Eu chiar i-am zis lui Dragoș, într-o zi, stând total în­tâmplător de vorbă: «Dacă noi nu ne-am fi despărțit, La Mama ar fi fost astăzi mult mai mare și mult mai bine decât suma restaurantelor La Mama și a restaurantelor tale». Și el a fost de acord cu treaba asta. Unde poate aș fi derapat eu, ar fi fost el care să-mi zică: «Stai, nu e bine în direcția aia!». Unde ar fi de­rapat el, aș fi fost eu care să-i spun același lucru“, po­vestea Cătălin Mahu în timpul discuției sale cu NewMoney din 2019.

„O cred liniștit în continuare, iar motivul este unul singur: doi oameni care se completează – iar noi, cât am fost împreună, ne-am completat – sunt mai mult decât suma lor împreună.“

Acest articol a apărut în numărul 183 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly