După ce a implementat mai multe soluții de automatizare și management al accesului, Kadra inovează astăzi și protejarea mediului înconjurător

Cât de repede ar putea fi rezolvată pro­blema traficului intens dintr-un oraș mare? Ce măsuri ar putea fi aplicate pentru reducerea emisiilor de carbon? La astfel de în­trebări, Andreea Strugaru, ma­naging partner Kadra, vine cu soluții con­crete care se pot integra rapid în orice oraș din România. Antreprenoarea vor­bește astăzi despre smart city și smart mo­bility, concepte dezvoltate mai ales în vestul Europei și prea puțin la noi.

În această direcție, Kadra, un business de 32,5 milioane de lei (6,7 milioane de euro) în 2020, a lansat în ultimul timp mai multe sisteme care ar putea rezolva o serie de probleme, de la descongestionarea tra­fi­cului până la poluare și lipsa locurilor de parcare. Și nu se va opri aici.

O soluție pe bicicletă

Peste 400.000 de persoane mor anual în Uniunea Euro­peană din cauza poluării aerului, arată un studiu publicat anul trecut la Copenhaga de Agenția Europeană de Mediu. Potrivit acestuia, în România, fiecare al cincilea de­ces este pus pe seama factorilor de mediu, care cauzează tot felul de boli. Nu același lucru se poate spune despre Suedia sau Danemarca, țări în care un singur deces din zece este cauzat de poluare.

Cele mai poluate județe din România sunt Covasna, Ilfov și Iași, urmate de Dolj și București, potrivit unui raport realizat de Airly, companie care se ocupă de moni­torizarea calității aerului. Ce e de făcut?

„Orașul inteligent are ca scop îmbună­tă­țirea calității vieții oamenilor și protejarea mediului înconjurător. Un astfel de oraș presupune clădiri verzi, sustenabile, par­cări inteligente, o calitate bună a aerului res­pirabil, zone verzi și spații de recreere. E adevărat că România este încă la început de drum în această direcție, însă există și la noi inițiative de proiecte, unele deja im­plementate în orașe precum Alba Iulia, Cluj-Napoca, Sibiu, Brașov, București“, spune Andreea Strugaru.

Kadra este specializată în soluții de căi de acces, de la segmentul industrial și până la clădirile rezidențiale sau comerciale. Câteva exemple în acest sens ar fi autobuzele electrice (primul autobuz cu zero emisii produs la Baia Mare, omologat deja, va intra în teste și pe străzile Clujului, du­pă ce a circulat și în alte orașe din țară), mijloa­cele de transport nepoluante (biciclete, tro­tinete), parcările inteligente pentru mașini și biciclete sau aplicațiile pentru parcări.

Unul dintre proiectele pe care mizează astăzi Kadra este Bike Tower – o parcare de biciclete pe verticală, complet auto­ma­tizată, formată dintr-o structură din oțel, cu 12 laturi învelite în sticlă securizată și fundație din beton armat, cu o capacitate de 118 biciclete. Sistemul a fost implementat deja în orașele din Cehia, înregistrân­du-se o creștere cu 40% a numărului de utilizatori de biciclete, potrivit datelor companiei.

Parte a conceptului smart mobility/smart city este și aplicația GoPark, un pro­iect care se va dezvolta pe termen mediu și pe termen lung și care-i va ghida pe utili­zatori în trafic spre cele mai apropiate locuri libere de parcare, oferindu-le în ace­lași timp acces la plată online cu cardul. „La această aplicație, care simplifică parcarea, vrem să adăugăm noi funcționalități care să ajute beneficiarii parcărilor off-street, dotate cu sisteme de parcări Parko­matic, să-și monitorizeze eficient spațiile de parcare“, detaliază Andreea Strugaru.

În opinia sa, existența unor fluxuri constante de autovehicule în parcările publice și construirea unor clădiri de birouri și centre comerciale sunt motive care justi­fică opțiunea de implementare a unui sis­tem de management integrat al locurilor de parcare.

Tot înainte

O altă linie de business pe care merge Kadra este producția și furni­zarea de sisteme automatizate pentru uși. Compania plănuiește în acest sens o in­ves­tiție de 200.000 de euro în creșterea capa­ci­tății de producție a unității sale din Cluj-Napoca, investiție pe care speră să o asi­gure prin atragerea de fonduri europene.

Chiar dacă în primele luni de lockdown multe dintre proiectele sale au fost încetinite, planurile de dezvoltare ale companiei nu s-au schimbat.

„În România, spre deo­se­bire de alte țări din Europa Occidentală, nu au existat impuneri referitoare la sista­rea șantierelor de construcții, din fericire. Totuși, factorul psihologic s-a materializat în cazul nostru în două luni aproape fără ve­nituri, chiar dacă aveam multe contracte semnate. De asemenea, anul trecut am avut multe solicitări de amânare a plă­ților din partea clienților, însă, de îndată ce oamenii s-au lămurit că nu este vorba despre o criză financiară, lucrurile au reînceput să funcționeze în ritmul cunoscut“, mai spune Strugaru.

Dacă în 2019 cifra de afaceri a Kadra a fost de 39 de milioane de lei (8,2 milioane de euro), în 2020 aceasta a scăzut la 32,5 milioane de lei (6,7 milioane de euro). Pentru 2021, Strugaru estimează o creștere cu 20% față de anul trecut, ceea ce se traduce, aproximativ, printr-o revenire la ni­velul înregistrat înainte de pandemie.

Kadra a fost înființată în 1993 de trei antreprenori, toți, ingineri la bază – Andreea Strugaru, Radu Opriș și Monica Sagmar –, care au pornit de la ideea modernizării la standarde occidentale a clădirilor din Ro­mânia.

„Această idee am avut-o într-un con­cediu pe care l-am petrecut împreună și în care am fost pur și simplu fascinați de sistemele de acces implementate în multe dintre clădirile în care intram. Atunci ne-am pus serios întrebarea dacă și cum am pu­tea face să aducem aceste inovații și la noi în țară, astfel încât să nu mai deschidem ușile cu umărul sau cu mâinile, să nu mai fie necesar să ne dăm jos din mașină pentru a deschide porțile sau ușile garajelor“, își amintește Strugaru. Investiția de înce­put a constat în „echivalentul a câteva mii de dolari – pentru că nu existau euro atunci – și o cafetieră“.

Primii clienți au fost o firmă de con­strucții din Cluj (ce dorea să controleze accesul în parcarea proprie și căreia i-au vândut o barieră automată) și o instituție bancară din București (care dorea o ușă pie­tonală automată la intrarea clienților).

De atunci, compania – care numără azi 90 de angajați – a bifat câteva premiere cum ar fi primele plăți cu cardul sau opțiunea plății contactless cu smartphone-ul la sta­ția automată de plată a parcării sau pri­mele uși automate etanșe pentru sălile de ope­rații din spitale.

Acest articol a apărut în numărul 123 al revistei NewMoney