Dopajul tehnologic: Cât de mult influențează dezvoltarea științei performanțele din sport

NewMoney 02/07/2018 | 09:41 Digital
Dopajul tehnologic: Cât de mult influențează dezvoltarea științei performanțele din sport

Autor: Romulus Deac

 

O vreme îndelungată s-au dopat doar oamenii. Apoi au apărut noile tehnologii. Iar granițele dintre alb și negru au înce­put să se șteargă.  

 Acest articol a apărut în numărul 43 (25 iunie – 8 iulie) al revistei NewMoney

Eritropoietină, nitroglicerină, stricnină, cloroform, cocaină, amfetamine, vasodilatatoare, steroizi, opioide, transfuzii cu propriul sânge, clenbuterol, inhalatoare pentru astm, medicamente pentru inimă, hor­moni de creștere sau modulatori metabolici – când lumea sportului credea că le-a văzut și auzit pe toate, high-tech-ul și-a vârât și el coada.

Bicicletele participanților la ediția de anul acesta a Turului Franței vor fi scanate, aleatoriu, cu o tehnologie cu raze X pentru depistarea unor eventuale mini-motoare ascunse în cadre, a anunțat David Lappartient, președintele Uniunii Cicliste Interna­ționale (UCI). În paralel, comisarii de cursă vor continua scanările magnetice și termice folosite în ultimii doi-trei ani, metode a căror eficiență a fost însă contestată în repetate rânduri. Bicicletele dopate mecanic ale plutonului au fost multă vreme un fel de monstru din Loch Ness al ciclismu­lui profesionist – mulți puteau jura că există, și mai mulți auziseră și vorbeau despre ele, dar prea puțini le văzuseră și puteau do­vedi că ar fi ceva mai mult decât o fantezie.

Dar a venit și ediția din 2016 a Mondia­lelor de Ciclocros, când oficialii UCI au des­coperit un motor electric ascuns în cadrul bicicletei campioanei Belgiei, Femke Van den Driessche. Era primul – și până acum singurul – caz demonstrat de „doping mecanic“ din ciclismul profesionist, iar scandalul pe care l-a declanșat, cred unii observatori, ar putea fi întrecut în amploare și implicații doar de retragerea celor șapte tricouri galbene câștigate de infamul Lance Armstrong în Marea Buclă.

Citiți și: Cum încearcă Amazon să înlocuiască prietenii reali ai copilului dumneavoastră cu inteligența artificială

Răul cel mai mare. Despre motorașe ascunse în cadre a început să se vorbească de prin 2010, când elvețianul Fabian Cancellara a fost acuzat de un fost rutier ita­li­an, acum comentator sportiv, că ar fi folo­sit o bicicletă „dopată“ în Infernul Nordului, clasica-monument Paris-Roubaix, pe care a câștigat-o de trei ori, în 2006, 2010 și 2013.  O înregistrare video a unui presupus moment în care Cancellara ar fi apăsat un buton mascat în ghidon pentru a se ajuta de motor în timpul unui atac devastator pe o porțiune de drum cu pavaj a fost pos­tat pe YouTube și a strâns de atunci peste 5,2 mi­l­­i­­oane de vizualizări. Nu a convins însă prea multă lume, chiar dacă era în­soțită și de o prezentare detaliată a modului de asamblare a unui astfel de meca­nism. „E o acuzație atât de stupidă încât nu am cu­vinte. Altfel, este destul de amuzant, numai că întreaga discuție a căpătat prea multă amploare. Este o poveste tristă și într-ade­văr scandaloasă. Credeți-mă, per­forman­țele mele sunt rezultatele unei munci grele“, mărturisea ciclistul elvețian, dublu campion olimpic și de patru ori cam­pion mondial la contratimp, retras între timp din activitate.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

d