Creșterile salariale au alimentat caruselul creditelor. Ce soartă vor avea băncile când această frenezie se va termina

Caruselul creșterilor de salarii s-ar putea opri, iar în momentul în care „lumi­nile se vor stinge“, nu doar consumul va avea de suferit, ci și sursa care a susținut într-o oarecare măsură evoluția acestuia – creditarea.

Acest articol a apărut în numărul 46 (6-26 august) al revistei NewMoney

Salariile – sau mai bine spus așteptările populației legate de evoluția veniturilor de care vor dispune – sunt cel mai important factor în decizia de a accesa un împrumut bancar. Odată ce creditul a fost luat, lucrurile se schimbă. În perioada de rambursare, cel mai important aspect pentru debitori devine nivelul dobânzilor. Așadar, salariile susțin nu doar creșterea economică bazată preponderent pe consum, ci și creditarea, iar o eventuală înce­tinire a creșterii acestora ar putea subția profiturile băncilor de la nivel local.

Citiți și: Creșterea economică în 2018: România, „tigrul” obosit al Europei

În luna iunie, creditul neguvernamental, respectiv soldul împrumuturilor po­pu^­­lației și al companiilor, a înregistrat un avans de 6,8% față de iunie 2017, ajun­gând la cel mai ridicat nivel din istorie, de 52,7 miliarde de euro, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR). Elimi­nând din ecuație împrumuturile în valută, al căror stoc scade pe fondul măsurilor implementate de banca centrală în urma cri­zei, avansul creditului în moneda na­țio­nală a fost de peste 15% în iunie. Evoluția a fost influențată „de nivelul redus al ratelor reale de dobândă, creșterea veniturilor populației, continuarea ciclului in­ves­tițional și ameliorarea ofertei de servicii bancare“, se arată într-o notă trans­misă de Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania.

Principalul motor al acestei evoluții a fost creditarea de retail în monedă națio­nală, care a crescut cu peste 22% în iunie față de aceeași perioadă din 2017, în vreme ce creditele accesate de companii au avut o creștere de circa 7,6% an de an. O eventuală încetinire a creșterilor de salarii, anticipată de altfel de analiști, odată ce statul nu va mai găsi resurse pentru rotunjirea veniturilor din sectorul bugetar, ar putea afecta și businessurile bancherilor. Rădulescu, spre exemplu, anticipează o creștere a creditării de 5,9% în acest an, urmată de o încetinire: 3,3% în 2019, respectiv 2,9% în 2020.

Cele mai recente date sunt deocamdată optimiste. Avântul veniturilor nu dă sem­ne de încetinire. Salariile medii nete au în­re­gistrat un avans de 14,4% în mai față de aceeași lună din 2017, în ușoară încetinire față de aprilie, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Creșterea din sectorul public a fost de 24,4%, în vreme ce în mediul privat avansul a fost de 11,7%. „Tensiunile de pe piața muncii, șomajul aproape de niveluri minime istorice și politica privind salarizarea din sectorul bu­getar sunt principalii factori care alimen­tează creșterile salariale“, spune Ciprian Dascălu, econo­mist-șef al ING. Statul a devenit un angajator atractiv, cu con­se­cințe negative asupra mediului privat, a cărui competitivitate riscă să fie afec­tată de cursa creșterilor salariale. Cu toate aces­tea, specialiștii sunt de părere că vis­tie­ria publică nu va putea susține la ne­sfâr­șit această ten­dință. Iar odată ce po­pu­la­ția se va obișnui cu noua realitate, consumul și creditarea vor avea de su­ferit.

LIMITE ȘI LIMITĂRI. Creditele accesate de populație au atins un nivel-record în primul semestru din acest an, în vreme ce împrumuturile companiilor încă se află la ceva distanță de maximele atinse la sfâr­șitul lui 2012, de circa 27 de miliarde de euro. Cu toate acestea, dimensiunea sectorului bancar în economia României con­tinuă să fie cea mai redusă la nivel european, de puțin peste 50% din PIB. Mai mult, nivelul creditelor este de doar 27,1% din PIB, în scădere, deoarece ritmul împrumuturilor nu a ținut pasul cu cel al creșterii economice. Chiar și așa, Banca Națională a semnalat un risc de supraîndatorare a populației, luând în calcul o serie de măsuri de plafonare. Mai exact, banca centrală analizează în ce măsură ar fi oportună introducerea unor limite ma­xi­me a raportului dintre ratele și veniturile românilor, dar oficialii BNR au explicat că aceasta nu reprezintă o încercare de limitare a creditării. Adrian Vasilescu, consili­erul de strategie al Băncii Națio­nale, a avertizat însă că „nu putem să ne permitem să riscăm o supraîndatorare a populației care ar afecta întreaga economie“. Asta în contextul în care românii s-au împrumutat preponderent pentru consum, iar creșterea dobânzilor ar putea duce în perioada următoare la îngroșarea bilan­țurilor neperformante ale băncilor.

ROBOR, indicator de care sunt anco­rate cele mai multe credite vândute de ban­­cheri în urma recesiunii de acum zece ani, se află în jurul valorii de 3,5%, un maxim al ulti­milor patru ani. Bancherii spun că este puțin probabil ca indicatorul să scadă sub 3% în perioada urmă­toare, pe fondul accelerării inflației. Dacă BNR va fi ne­voită să crească în conti­nuare dobânda-cheie de politică mone­tară pentru a ține în frâu avansul prețu­rilor, decizie care va duce la noi creșteri de rate, o parte dintre debitorii băncilor ar putea avea probleme la rambursarea creditelor, situație pe care banca cen­trală încearcă să o prevină prin plafo­narea gradului de îndatorare. Acest lucru ar putea însemna însă mai puțin business pentru bănci.

În ultimii șase ani, salariul mediu net a crescut cu aproape 75%. În același interval, creditarea a consemnat un avans de circa 20 de procente. Chiar și raportate la puterea de cumpărare, câștigurile româ­nilor sunt însă cu mult mai mici decât cele din Uniunea Europeană. Ceea ce înseamnă că potențial de creștere există. Atât pentru salarii, cât și pentru creditare. Cel puțin teoretic.

Profituri-record

Odată ce și-au făcut curat în bilanțuri, băncile și-au majorat profitabilitatea. Acest lucru nu este însă valabil pentru tot sistemul bancar local.

• Miliardul. Anul trecut, băncile din România au înregistrat un profit cumulat de peste 1,1 miliarde de euro, potrivit datelor Băncii Naționale a României. În primele cinci luni din acest an, profiturile au fost de peste 685 de milioane de euro. Banca centrală subliniază în raportul său anual că această evoluție a survenit pe fondul curățării bilanțurilor de creditele neperformante, care a permis deblocarea provizioanelor (bani puși deoparte pentru acoperirea unor eventuale pierderi), dar și a unui context favorabil, caracterizat de costuri de finanțare foarte scăzute.
• Slăbiciuni. O modificare a actualului cadru ar putea accentua vulnerabilitățile instituțiilor de credit, notează banca centrală. Rezultatele financiare pozitive rămân concentrate la băncile mari, cota de piață a instituțiilor de credit care au înregistrat pierderi atingând un minim istoric (3,1% în 2017, față de 7,7% la finele anului 2016). O consecință a acestei distribuții a profitabilității ar putea fi o accelerare a gradului de consolidare. Cu alte cuvinte, sistemul se va concentra în jurul băncilor cu rezultate bune, care le vor achiziționa treptat pe cele cu pierderi.

FOTO: Guliver / Getty Images