Ce instrumente financiare ar aduce investitorilor randamente bune cu riscuri minime

Când fondul de investiții al lui Warren Buffett raportează că stă pe „un munte de cash“, ceva se întâmplă pe piețe. Mai precis, Berkshire Hathaway a încheiat trimestrul al treilea al acestui an cu li­chi­dități de 157 de miliarde de dolari.

Explicațiile acestui nivel-record sunt, pe de o parte, că fondul a vândut doar în tri­­mestrul al treilea al acestui an acțiuni în valoare de 5 miliarde de dolari (40 de mi­liarde de dolari în tot anul 2023) din por­tofoliul pe care îl deținea și, pe de altă parte, că nu au existat oportunități de in­vestiții pe care managerii fondului să creadă că merită să fie valorificate. Rezultatul a fost că Buffett și fondul său de in­vestiții stau pe foarte mulți bani.

Acum, analiștii și investitorii privesc cu atenție ce va cumpăra „Oracolul din Oma­ha“. Pentru că în viitorul apropiat ma­­nagerii lui Warren Buffett vor trebui să facă achiziții tocmai pentru că acesta este modul în care obțin randamente bune pentru investitorii în fond. Deocamdată, publicația Financial Times scrie că Buffett a vândut Chevron și a cumpărat Hess în valoare de 53 de miliarde de dolari.

Valoarea lichidităților aflate la dispo­zi­ția fondului administrat de Warren Buffett îi dau acestuia o impresionantă forță in­vestițională. Administratorii de fonduri și chiar publicul larg așteaptă să vadă zo­nele în care experimentatul investitor va vedea profituri atractive. Creșterea cash-ului pentru Berkshire Hathaway este însoțită de reducerea valorii portofoliului de acțiuni de la 353 de miliarde la 319 miliarde de dolari. De exemplu, doar scăderea, în trimestrul III 2023, a pre­țului acțiunilor Apple cu 12% a dus la o re­­ducere cu 20 de miliarde de dolari a valorii fondului. În schimb, fondul de in­ves­tiții a fost un beneficiar al creșterii do­bânzii-cheie de către Re­zerva Federală ame­ricană (Fed) și, în gene­ral, a dobânzilor.

4% fără riscuri

Analiștii afirmă tot mai des un adevăr pe care l-au descoperit mulți administratori de fonduri și nu numai ei, și anume că poți obține un randament de 4% din obligațiuni sau depozite bancare, fără mari eforturi și fără riscuri, ceea ce descu­rajează investițiile pe piața de capital.

Un alt guru al piețelor financiare, Jamie Dimon, chief executive officer (CEO) al băncii JPMorgan Chase, a reușit să șo­cheze recent când a făcut o serie de decla­rații. „Acesta ar putea fi cel mai periculos moment pe care îl trăiește lumea în ulti­mele decenii“, a spus Dimon. Nu este nea­pă­rat cea mai sur­prinzătoare frază, dar să auzi un vechi bancher spunând că nu ar investi în socie­tăți bancare este cu adevă­rat ceva special.

Numai că Jamie Dimon vine și cu o serie de explicații, în sensul că noile reglemen­tări care privesc sectorul bancar, așa-nu­mi­tele „reguli Basel IV“, îi nemulțumesc pe repre­zen­tanții sectorului financiar, care au încercat fără mare succes să-i convingă pe cei care reglementează piața să le mai „în­dul­cească“. Una dintre probleme este le­gată de cerințele de capital. Regulile vor intra în vi­goare, iar Dimon spune că nu ar fi un mare cumpărător de acțiuni ale băn­cilor. Dim­po­trivă. Șeful băncii JPMorgan Chase, cea mai mare din lume, a anunțat că anul vii­tor va vinde un milion de acțiuni ale instituției pe care o conduce, ceea ce înseamnă 12% din portofoliul său. Motivul vânzării este că Dimon își dorește o „diversificare finan­ciară“. Într-un fel, si­tua­ția este asemănătoare cu cea a lui Warren Buffett.

Deocamdată, evoluția prețurilor acțiuni­lor băncilor americane îi dă dreptate lui Di­mon. În sensul că valoarea acțiunilor Bank of America a scăzut, pentru că banca are în portofoliu un pachet substanțial de obliga­țiuni, iar creșterea dobânzilor a dus la pier­deri contabile, fapt care nu le-a scă­pat investitorilor.

Morgan Stanley, o altă bancă mare ame­ri­cană, a avut și ea o reducere a valorii ac­țiunilor. Pentru investitorii care sunt obiș­nuiți „să înoate contra curentului“ acesta este un moment favorabil în care pot cum­păra acțiuni.

Veșnicul refugiu

Dacă încrederea în investiția în acțiuni este volatilă, sfârșitul lunii octombrie a adus la rampă o altă țintă investițională, aurul. O analiză reali­zată de compania de brokeraj XTB România arată că, în perioada 6-20 octombrie, aurul a înre­gistrat o creștere a prețului cu 9%, iar până pe 24 octombrie, avansul pre­țu­lui s-a redus la „numai“ 7,6%.

Claudiu Ca­zacu, analist la XTB România, arată că, în perioada 1971-2022, media anu­ală a randamentului aurului a fost de 7,8%, ceea ce arată amplitudinea pe care a avut-o prețul aurului în perioada imediat urmă­toare începerii războiului din Orientul Mijlociu. Argintul s-a scumpit și el în a doua parte a lunii octombrie, mai întâi cu 10%, apoi a avut o corecție care a dus scumpirea de la începutul anului la 6,2%. Claudiu Cazacu este de părere că „doar aurul și argintul au fost, după declanșarea războiului din Orien­tul Mijlociu, active de refugiu“. Prețul gramului de aur a urcat și în Ro­mâ­nia, ajun­gând la sfârșitul lunii octom­brie la o cotație foarte apropiată de 300 de lei, ceea ce înseamnă o creștere procen­tuală cu 7,3% de la începutul anului. Deși aurul nu este în principiu un activ speculativ, crește­rile din octombrie 2023 au fost atât de rapide și de mari, încât „metalul gal­ben“ ar fi putut fi ținta unor tranzacții cu caracter speculativ.

Nici băncile centrale nu au uitat de aur. Instituțiile bancare din întreaga lume au cres­cut volumul de cumpărare a aurului, ajun­gând la valori-record, iar previziunea companiei XTB este că, „dacă războiul din Orientul Mijlociu se va inflama, apetitul pen­tru aur ca activ de refugiu va crește“.

În trimestrul al treilea 2023, băncile centrale au cumpărat 337 de tone de aur, după ce, în trimestrul anterior, achizițiile fuse­seră de numai 175 de tone, conform datelor Con­siliului Mondial al Aurului.

Prețul aurului a ajuns la 2.000 de dolari pen­tru o uncie (28,35 grame), foarte aproape, consideră analiștii, de cotația-record de 2.075 de dolari uncia, iar evolu­țiile conflictului din Orientul Mijlociu ar putea să ducă la creșterea în continuare a prețului.

FED a păstrat dobânda-cheie

Fed americană a menținut ni­velul dobânzii între 5,25% și 5,5%, după un șir de 11 majorări ale ratelor, dintre care patru în 2023, ceea ce a dus la o creștere a optimismului în piețele financiare și impli­cit la un „raliu“ pe burse, adică o creștere a in­dicilor bursieri.

Fed a constatat că piața muncii a fost sur­prinzător de rezistentă, iar inflația de bază CORE, la care se raportează de multe ori băncile centrale, a scăzut până la 3,7%. Așadar, datele pe care s-a bazat decizia Fed au fost legate de locurile de muncă nou-create în economia americană. Economia a creat 150.000 de locuri de muncă în sectoare ne­agricole, rata șomajului s-a mărit ușor, de la 3,8% la 3,9%, în octombrie, iar sa­lariul orar mediu a crescut cu 0,2% (și cu 4% de la începutul anului).

În acest context „fierbinte“, investitorii înțeleg că sunt momente de volatilitate în care geopolitica este mai importantă decât fundamentele economiei. De aceea, investitorii „de cursă lungă“ ar trebui să-și conserve energia și participațiile pentru vre­muri mai previzibile.

Obligațiunile, în centrul atenției

Volatilitatea burselor i-a în­dreptat pe mulți investitori către titlurile de stat, care, de altfel, au o calitate: sunt sigure, garantate suveran. Anul acesta s-a mai adăugat o calitate, respectiv creșterea randamentelor. Dar, pentru sectorul financiar care deți­nea obligațiuni, creșterile randa­mentelor nu au fost cele mai bune vești, pentru că aceste evoluții au însemnat practic o reducere a activului.

• DOBÂNZI-CHEIE. O analiză realizată de agenția de presă Reuters arată că în urmă cu doi ani toate băn­cile centrale ale statelor dezvoltate aveau do­bânzi de politică monetară aproape de zero sau chiar cu minus. Acum, toată lumea s-a ali­niat la lupta cu inflația, astfel că dobânzile-cheie au ajuns între 5,5% în SUA și 1,75% în Elveția, trecând prin 4% ai Băncii Centrale Europene. Excepția se nu­mește Japonia, care își men­ține dobânda-cheie sub zero.
• RANDAMENTE. În acest context, investitorii care cum­pără obligațiuni ar trebui să fie mul­țumiți. Randamentele obligațiu­nilor americane pe zece ani au ajuns la peste 5%, pentru prima dată din anul 2007, iar randamentul celor germane a crescut la 2,7%.
• AȘTEPTĂRI. Cei mai mulți investitori au acum așteptări mari, în sensul că inflația și creșterea dobânzilor bancare devin acum un pol de interes pentru ei. De fapt, toată lumea se teme că inflația ridi­cată va persista în economie și anul viitor. De aceea, investitorii financiari nu ratează nicio ocazie pentru a încerca să folosească instrumentele din economie care le aduc randamente mai mari decât inflația.

Acest articol a apărut în numărul 176 al revistei NewMoney

FOTO: Getty