Fondurile de investiții au arătat, prin performanțele înregistrate anul trecut, că pot fi instrumente utile pentru cei care vor să economisească. Dar cu ce riscuri?

Anul 2023 a fost „de la bun la excelent“ pentru multă lume din investiții. Fondurile de investiții locale, cu paleta lor largă de plasamente, nu au făcut ex­cep­ție. Evident, performerii au fost fondurile care au riscat mai mult, adică au pla­sat banii în acțiuni.

Pe primul loc este BT Maxim, administrat de BT Asset Management, care a reu­șit anul trecut un randament de 36%. Foarte aproape de campion se află alte două fonduri de investiții pe acțiuni, Raif­feisen România Dividend (administrat de Raiffeisen AM) și Certinvest BET Index (administrat de Certinvest), cu creș­teri de 34% și, respectiv, de 33%. Performanțele sunt, după cum se poate vedea, exce­lente, de trei ori mai mari decât inflația și tot de trei ori mai mari decât ale fondurilor care au investit în obligațiuni sau în instrumente financiare cu venit fix. Un caz special este cel al fondului BT Technology, administrat de BT Asset Mana­ge­ment, care este de­nominat în euro și a ob­ținut un randament anual de 33%.

Să nu privim doar vârfurile, ci și mediile. Anul trecut, pe piața românească au funcționat 94 de fonduri de investiții des­chise, cu diverse clase de active de in­ves­tiții, care au avut o creștere a active­lor cu 17%.

Fondurile care au avut cele mai mari creșteri ale sub­scrierilor nete au fost cele de obliga­țiuni și instrumente fixe (plus 318 milioane de lei), cele pe acțiuni (plus 211 milioane de lei) și cele cu investiții multi-active (136 de milioane de lei). Ceea ce ne arată că în continuare riscul decide, în sensul că majoritatea investitorilor preferă fon­durile cu randamente relativ reduse (anul trecut, fondurile de obli­gațiuni au crescut cu 12%), dar care nu își asumă riscuri ridicate.

Deși se poate spune că fondurile de in­vestiții în acțiuni au deschis și ele piața, în sensul că numărul investitorilor a crescut la 73.000 de persoane. Dacă însă îi adău­găm și pe cei 80.000 de contributori la fondurile de investiții alternative în acțiuni, vom ajunge la un număr mai mult decât re­zo­nabil. Problema de anul trecut a inves­ti­to­rilor în fonduri alternative a fost că au do­rit să-și valorifice randamentele obți­nute și, ca atare, s-au înregistrat scăderi ale activelor nete cu 34%, ceea ce arată că a fost și o retragere.

Dacă ne uităm la randamente, vom vedea că doar fondurile alternative care au investit în acțiuni le-au oferit o profitabilitate excelentă investitorilor, respectiv un plus de 30%.

Fondurile de investiții alterna­tive sunt prin definiție instrumente care plasează banii celor care contribuie în do­menii mai riscante, precum piața imobi­li­ară, capital privat sau în fonduri care investesc în alte fonduri.

Preferința investitorilor

Cei mai mulți investitori în fonduri sunt în cele de obligațiuni (253.000), în fondurile multi-ac­tive (141.000) și în fondurile cu investiții în acțiuni (72.000). Este, după cum se poate observa, o progresie aproape dublă de la fondurile de acțiuni către cele cu instrumente cu venituri fixe, dar, în continuare, numărul celor care își plasează banii în fon­duri, în România, este destul redus față de alte state ale Europei Centrale și de Est. Chiar dacă progresele sunt vizibile, acti­vele au crescut, la fel și numărul investitorilor, România rămâne printre statele europene cu o piață de capital puțin „adâncă“ (din punctul de vedere al capitalizării și al numărului de companii cotate), în pofida fap­tului că listarea de anul trecut a unui pachet de acțiuni la producătorul de energie Hidroelectrica a crescut mult interesul investitorilor străini pen­tru piața româ­nească.

De altfel, între piața românească și cea globală există o diferență importantă și în materie de fonduri. În sensul că, pe piața locală, jumătate din activele fondurilor sunt grupate în fonduri de obligațiuni care fac investiții în instrumente financiare cu venit fix. Este în continuare reflexul riscului scăzut, de care, în ultimă instanță, nu pot fi acuzați investitorii români. Ei rămân fi­deli unor instrumente financiare care oferă ran­damente mici, dar sigure.

În acțiuni

La nivel global, ponderea fondurilor de investiții care plasează banii celor care contribuie în acțiuni este de peste 50%. Evident, investiția în acțiuni nu este riscantă, dar ceea ce trebuie să înțe­leagă cei care își plasează banii pe piața de capital, direct sau prin fonduri de investiții, este că volatilitatea prețurilor poate scă­dea valoarea portofoliului de acțiuni.

Când piețele de capital traversează momente de criză, scăderile pot fi mari. De aceea, investiția în acțiuni trebuie judecată pe o perioadă de cel puțin trei ani. De altfel, în anul 2022, cele mai multe fonduri de investiții au înregistrat scăderi ale valorilor activelor. Ceea ce înseamnă că randamentele foarte bune de anul trecut au venit după scăderile din 2022. Este o regulă pe care o vedem aplicată destul de des pe piața de capital.

Pentru a avea o imagine de ansamblu, să urmărim randamentele obținute de fondurile de investiții în trei ani. Astfel, cele mai performante cinci fonduri de investiții au avut, la trei ani, randamente cuprinse între 69% și 75%. Ceea ce arată, încă o dată, că raportate la o perioadă mai lungă de timp, performanțele investițiilor în acțiuni ajung la un nivel remarcabil. Doar imagi­nea unui an sau a unei luni poate fi înșe­lătoare, iar această abordare este cu atât mai importantă pentru investitori atunci când prețurile scad.

Când să acționezi

Cel mai bun sfat rămâne acela care spune că „este bine să vinzi când toată lumea cumpără și să cumperi când toată lumea vinde“.

Statistica fondurilor de investiții le include și pe cele străine în care românii își pla­sează banii. Sunt 117 fonduri de inves­tiții străine distribuite în România, iar acti­vele au crescut în anul 2023 cu 9%. Randamentele au fost mai mici decât cele ale fon­durilor locale, respectiv fondurile de obli­gațiuni au crescut cu 11%, cele multi-active au urcat cu numai 2%, iar fondurile de acțiuni au avut un randament mediu de 13%. Ceea ce arată că piața locală poate concura cu cea internațională.

O problemă pe care o au însă administratorii locali este ușurința cu care se poate investi în acțiuni și fonduri pe piețe externe. Abordarea este însă pozitivă, în sen­­sul că administratorii din România ar dori să poată dezvolta canale de distri­bu­ție simple și rapide, așa cum sunt la înde­mâna celor care își plasează banii pe pie­țele internaționale.

Aplicația Revolut este doar un exemplu, dar pentru ca investitorii români să aibă la dispoziție canale de distribuție online este nevoie de o schimbare legislativă inițiată de Parlamentul României și susținută de Au­toritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Performanțele obținute de fondurile de in­vestiții în anul 2023 arată că acestea sunt instrumente financiare utile pentru cei care do­resc să economisească bani. Avantajul sis­temului de fonduri local este că oferă toate clasele de risc, de la scăzut la ridicat, că poate permite economii lunare și cu sume relativ scăzute și că și-a demonstrat reziliența, în sensul că fondurile funcțio­nează de o bună perioadă, iar administratorii și-au dovedit performanța pe piața lo­cală. Sunt atuuri de la care fondurile de investiții se pot consolida.